Activitatea comercială este net superioară faţă de cea prezentată în precedentul Raport asupra inflaţiei, declară Mugur Isărescu

0 7

Activitatea comercială cuprinsă de Banca Națională a României în Raportul trimestrial asupra inflației prezentat joi este net superioară față de datele cuprinse în precedentul raport, ceea ce reprezintă un aspect pozitiv pentru economie, deși va contribui mai puțin la reducerea inflației, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Avem deficit de cerere, dar o diminuare relativă a deficitului de cerere, care pe noi ne bucură din punctul de vedere al activităţii economice, se explică în acest fel o activitate economică mai bună. Avem o cifră de afaceri în creştere, o revigorare a comerţului cu autoturisme, deviaţia PIB-ului este mai mică, cu alte cuvinte activitatea comercială faţă de prognoza anterioară este net superioară. Pe partea impactului asupra prognozei de inflaţie suntem mai prudenţi, acest factor va cântări mai puţin în procesul de dezinflaţie”, a explicat guvernatorul BNR.

El a precizat că sursele de finanţare reprezintă principalul motiv pentru care asistăm la o revigorare a comerţului. „Sunt surse de finanţare din veniturile proprii, avem o evoluţie pozitivă a câştigului salarial brut, dar şi o revigorare a creditului populaţiei. Într-adevăr, creditul în euro acordat populaţiei este în scădere, chiar s-a accentuat scăderea. Creditul acordat în monedă naţională creşte şi, cel puţin pe acest segment, creşterea creditului în lei în trimestrul I 2014 a surclasat scăderea celui în euro”, a mai spus Isărescu.

Banca Naţională a redus prognoza de inflaţie pentru acest an de la 3,5% la 3,3%, datorită efectului de bază favorabil determinat de majorarea tarifului energiei electrice în luna ianuarie 2013 şi de producţia agricolă deficitară din anul 2012, urmată de o recoltă abundentă în 2013, a explicat guvernatorul BNR.

La reducerea prognozei de inflaţie a contribuit şi reluarea tendinţei descendente a cotaţiilor ţiţeiului şi menţinerea preţurilor la energie la începutul acestui an.

Pe de altă parte, majorarea accizelor (în principal la carburanţi şi produse din tutun) şi uşoara depreciere a leului faţă de euro de la începutul anului au fost factorii determinanţi în sensul creşterii inflaţiei.

„Nu avem probleme în ceea ce priveşte piaţa muncii, cu alte cuvinte salariile cresc, dar sunt în corelaţie cu productivitatea. În privinţa evoluţiilor salariale nu avem presiuni inflaţioniste”, a explicat Isărescu.

El a arătat că prognoza pentru sfârşitul acestui an, în loc să meargă spre 3,5%, merge spre 3,3%, semnul este că se aplatizează variaţia preţurilor. „După mine, este lucrul cel mai bun pe care-l avem. Faptul că prognoza noastră de inflaţie la sfârşitul acestui an vine sensibil sub marja de sus, sub 3,5%, deci avem o prognoză de 3,3%, cu 0,2 puncte procentuale sub raportul pe inflaţie din februarie, este puternic justificat, chiar prudent, nu am apăsat prognoza foarte tare în jos. Am gândit mult cum vom ieşi cu această cifră pentru că ştim jocul anticipaţiilor. Unii se gândesc că Banca Naţională a îmbunătăţit prognoza din alte motive decât cele obiective”, a mai spus guvernatorul BNR.

El a explicat, pe componente, reducerea prognozei de inflaţie. „Deşi contribuţia combustibililor la prognoza de inflaţie a crescut cu 0,2 puncte procentuale din februarie, de la 0,4% la 0,6%, aceasta este contrabalansată de scăderi la contribuţiile preţurilor LFO (legume, fructe, ouă) cu 0,1 puncte (de la 0,5% la 0,4%), preţurilor administrate cu 0,2 puncte (de la 1% la 0,8%) şi CORE2 ajustat cu 0,1 puncte (de la 1,2% la 1,1%). La legume şi fructe ne-am fi aşteptat ca, odată cu venirea iernii, impactul pozitiv al recoltei de anul trecut să dispară mai repede, dar n-a dispărut. Într-adevăr am avut şi o iarnă mai uşoară. Dacă m-aţi întreba pe mine, persoană mai apropiată de zona agricolă, v-aş spune că nu arată deloc rău situaţia din agricultură acum, dar ştiţi cum este, toamna se numără bobocii”, a subliniat Mugur Isărescu.

În acest context, guvernatorul BNR susţine că există o şansă reală ca în primăvara anului viitor să asistăm la suprapunerea în mare măsură a inflaţiei anuale cu inflaţia medie anuală. „Ele au mers de multe ori în contratimp. Este bine pentru că, în funcţie de indicatorul pe care-l citeai, te gândeai la medie, te gândeai la inflaţia anuală, puteai să dai semnale conflictuale. Noi sperăm, legat şi de intrarea în zona euro (…), vom asista aproape la o suprapunere”, a subliniat guvernatorul BNR.

În ceea ce priveşte riscurile ca inflaţia să iasă din intervalul ţintit, guvernatorul BNR a spus că în raportul prezentat a fost introdus pentru prima dată cuvântul „incertitudine”, având în vedere contextul regional dat de criza din Ucraina. El a explicat că în momentul crizei din Turcia s-au resimţit presiuni pe leu, dar acum nu asistăm la ieşiri de capital, din contră, leul se apreciază.

Guvernatorul BNR susţine că evoluţia economiei nu a fost atât de bună încât să justifice aprecierea monedei naţionale, aceasta fiind mai degrabă o mişcare determinată de mutări de capitaluri pe pieţele emergente, şi a precizat că nu-şi doreşte întârirea leului.

„Nu sunt convins că avem fundamente atât de solide şi exporturile produc atât de bine. Cursul e determinat de piaţă, nu de ce vrea guvernatorul. El se apreciază chiar acum şi dincolo se trage cu mitraliera. Lucrurile acestea nu pot fi legate”, a spus Isărescu, explicând plasarea în balanţa riscurilor la „incertitudini ridicate” situaţia din Ucraina. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata