Piaţa neagră a ţigaretelor în România a crescut la 15,8% în luna martie

0 7

Piața neagră a țigaretelor continuă să crească, înregistrând un nivel de 15,8% în luna martie, după ce în luna ianuarie a înregistrat un nivel de 15,7% – cel mai mare din ultimii doi ani și jumătate, conform datelor companiei de cercetare Novel.

‘Contrabanda cu ţigarete loveşte din nou regiunile nord-est (32,4%) şi vest (30,8%), ambele înregistrând creşteri semnificative de 8,2 puncte procentuale, respectiv 9,7 puncte procentuale şi devenind astfel cele mai afectate de comerţul ilegal.

În regiunea sud, contrabanda creşte pentru a treia oară consecutiv, ajungând la 7,6%, în timp ce Bucureşti înregistrează o scădere de 7,2 puncte procentuale, situându-se la 6,6%. Din punct de vedere al provenienţei, conform timbrului aplicat pe pachet, produsele ‘Cheap Whites’ deţin cea mai mare pondere din piaţa neagră, şi anume de 45,9%, continuând tendinţa de creştere. De asemenea, produsele cu timbru de Ucraina şi Moldova au intrat în martie pe un trend de creştere.

Pe de altă parte, se înregistrează scăderi importante pentru produsele cu timbru de Serbia (-5,8 puncte procentuale, până la 0,7 %) şi cele destinate Duty Free (-7 puncte procentuale, până la 1,9%)’, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare Novel Research, într-un comunicat remis joi .

‘Faptul că, în martie, contrabanda a continuat să crească, după majorarea bruscă din ianuarie, nu poate decât să ne îngrijoreze, mai ales dacă ţinem cont că diferenţa dintre preţurile de pe piaţa legală şi cele de pe piaţa neagră este de circa 5 lei. Suntem însă încrezători că eforturile autorităţilor, sprijinite şi de producătorii de tutun, vor reuşi să reducă piaţa neagră. Ponderea produselor traficate ilegal provenite din Serbia a scăzut şi datorită campaniei de informare a publicului în privinţa efectelor profund negative ale contrabandei, derulată de Poliţia de frontieră, cu sprijinul JTI, în judeţe din sud-vestul ţării. O campanie similară, desfăşurată în zona de nord-vest, în perioada noiembrie 2013—martie 2014, a contribuit, de asemenea, la scăderea pieţei negre în regiune, de la aproximativ 22% la finele anului trecut la circa 11% în martie. Vom continua şi pe viitor să susţinem astfel de campanii, următoarea fiind programată să demareze în această lună pe graniţa de est, dat fiind că este nevoie ca societatea în ansamblu să fie informată cu privire la un fenomen care ne afectează pe toţi’, a declarat Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

Această creştere, chiar dacă este vorba doar despre 0,1 puncte procentuale, reprezintă încă o dovadă că este mult mai dificil ca efectele în lanţ ale unei politici fiscale impredictibile să fie oprite, decât să fie prevenite prin coerenţă şi stabilitate, apreciază Adrian Popa, director Corporate & Regulatory Affairs, BAT România.

‘Decizia neplanificată de a indexa cursul de schimb stabilit pentru plata accizei, la care s-a adăugat majorarea anuală din aprilie, au avut ca efect mărirea preţurilor la ţigarete, determinând adâncirea diferenţei dintre preţurile produselor legale şi ale celor ilegale. Ca urmare, după cum se vede, trendul crescător din luna ianuarie se păstrează şi în martie. Orice creştere a pieţei negre cere eforturi şi dotări suplimentare din partea autorităţilor competente în combaterea contrabandei. Acestor eforturi, care presupun  costuri, li se adăugă pierderile la buget, rezultate din neplata accizelor şi taxelor. Reamintesc că un punct procentual recuperat din contrabandă înseamnă încasări suplimentare de circa 35 de milioane de euro la bugetul de stat’, a declarat Adrian Popa.

După schimbarea cursului la care se calculează acciza şi indexarea acestuia—modificări reflectate în preţul produselor din tutun în România — piaţa neagră a luat avânt mult peste media europeană de aproximativ 10%, a arătat Sorana Mantho, director Corporate Affairs, Philip Morris România şi Bulgaria.

‘Creşterea rapidă a nivelului contrabandei reflectă în mare măsură sensibilitatea pieţei la schimbări neprogramate de creştere a accizei şi dificultatea corelării politicii fiscale cu procesele complexe de reorganizare a autorităţilor responsabile de combaterea contrabandei. În ianuarie, imediat după aplicarea măsurii s-a văzut un prim impact în majorarea contrabandei. În martie, am constatat că trendul se menţine. Orice extindere a pieţei negre determina reducerea vânzărilor legale şi pierderi la bugetul de stat, în timp ce reducerea comerţului ilegal cu ţigarete nu se realizează uşor şi presupune eforturi susţinute, ale căror efecte, din păcate, nu sunt imediate’, a afirmat Sorana Mantho.

În opinia celor trei producători de tutun, în vederea reducerii pieţei negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora (pieţe, oboare, staţii de metrou).

Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier. În 2013, companiile de tutun au virat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Exporturile de produse din tutun şi tutun brut au crescut cu 11,5%, de la 476 milioane euro în 2012 la 531 milioane euro în 2013, reprezentând circa 1,1% din totalul exporturilor. Importurile s-au menţinut în 2013 la acelaşi nivel din 2012, de 260 milioane euro. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata