Criza ucraineană – pretext pentru declanşarea reînarmării în Europa

0

Producătorii de armament încearcă să profite de reînarmarea Europei de Nord ca urmare a crizei ucrainene, care ar putea determina restul continentului – conform unor analiști în domeniul apărării – să se concentreze pe consolidarea programelor de apărare pentru a face față amenințărilor Rusiei, comentează luni France Presse.

Suedia a fost prima țară care a anunțat în aprilie o creștere a cheltuielilor militare pentru următorii zece ani, ca răspuns la ocuparea Crimeii de către Rusia.

Polonia, deja angajată într-un efort ambițios de modernizare a forțelor sale armate, a anunțat pentru următorii doi ani un plan de achiziții pentru 82 de drone de diferite tipuri, primele urmând să fie livrate în 2016. Totodată, presa a evocat oferta primită de ministerul polonez al apărării privind elicopterele de luptă, însă aceasta nu a fost confirmată.

‘Asistăm la o divizare a Europei între statele din Nord și statele din Vest care spun că această criză va trece’, a declarat Jean-Pierre Maulny, directorul adjunct al Institutului de Relații Internaționale și Strategice.

Franța, care a vândut în 2011 două port-elicoptere de tip Mistral Rusiei, preferă să aștepte prima livrare în octombrie înainte de a pune în discuție contractul, în ciuda presiunilor mari din partea Washingtonului.

Țările din Nord au însă o altă experiență legată de puterea Rusiei.

Anul trecut, Suedia, Finlanda, țările baltice și Polonia au cerut în van ca Europa să-și reorienteze strategia sa de securitate privind apărarea teritoriului, în marja pregătirii summit-ului european din decembrie dedicat problematicii apărării, a mai precizat Jean-Pierre Maulny. Aceste state sunt indignate de sporirea capacității militare ruse în zona arctică și a numeroaselor zboruri și manevre aeriene ruse.

‘Dar dacă ar avea loc o intervenție rusă în estul Ucrainei, este probabil ca schimbarea care se produce în țările din nord să aibă loc și în restul Uniunii Europene’, a adăugat Maulny.

Constrângerile bugetare sunt un obstacol evident pentru reînarmare, dar Jean-Pierre Maulny prevede o derogare pentru deblocarea cheltuielilor de înarmare din contabilitatea deficitului statelor.

Michael Clarke, din cadrul Royal United Services Institute (RUSI), centru de cercetare și analiză din Marea Britanie, apreciază că ‘puterile europene din cadrul NATO vor cheltui probabil pentru a obține avantaje în domeniul apărării, pentru că Ucraina nu este o criză trecătoare, ci constituie un punct de turnură: au avut loc modificări ale frontierelor prin forță’.

Acest debut al reînarmării afectează concurența dintre industria americană și europeană, dar acestea nu sunt poziționate greșit pentru a răspunde crizei.

Suedia, de exemplu, dorește mai multe avioane de multirol JAS Grippen, produse de constructorul național suedez Saab, submarine fabricate de către o filială a grupului german Thyssen Krupp Marine Systems și rachete de croazieră Taurus, de producție germano-suedeză.

Piața europeană cea mai mare pentru producătorii americani de armament este Polonia.

‘În timpul intrării Rusiei în Crimeea, americanii s-au grăbit să le facă propuneri atractive polonezilor’, a mai spus Maulny, făcând referire la vizita secretarului american al apărării, Chuck Hagel, la Varșovia.

Președinta gigantului Lockheed Martin, Maryllin Hewson, a fost săptămâna trecută la Varșovia pentru a discuta despre apărarea antirachetă cu oficialii polonezi. De asemenea, compania americană Sikorski este într-o competiție strânsă cu Airbus Helicopters și compania italiano-britanică AgustaWestland pentru obținerea contractului de achiziționarea elicopterelor de transport militar pentru Ministerul polonez al Apărării. Acestea vor urma să intre în dotarea Armatei, a Marinei și a Forțelor Aeriene poloneze, iar trei elicoptere vor fi modificate special pentru a desfășura misiuni de tip ‘CSAR’ (‘combat search and rescue’). Costul total al acestui program etapizat de înzestrare va fi de aproximativ 1 miliard de dolari, primele 26 de elicoptere urmând să fie livrate până în 2017.

Guvernul de la Varșovia, care a dezamăgit constructorii europeni în 2003 alegând avionul multirol american F-16 pentru echiparea forțelor aeriene poloneze, a ajuns la concluzia că o dependență exclusivă de Washington nu este în interesul său, apreciază analiștii de la cunoscuta publicație militară IHS Jane’s.

‘Programul de reînarmare 2013-2022 prevede achiziții pe lângă un larg eșantion de furnizori — în special din SUA, Europa și Israel — împreună cu o cât mai mare participare din partea industriei locale pentru asigurarea unei mai mari autonomii pe termen lung.’, mai notează publicația amintită, în ediția sa din luna martie. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.