Imre Vass (cercetător): Energia prin fotosinteză, de 20 de ori mai mare decât nevoile noastre

0

Imre Vass, unul din cei mai mari cercetători mondiali în domeniul fotosintezei, susține că energia solară captată de plante prin fotosinteză este de circa 20 de ori mai mare decât nevoile energetice ale societății noastre actuale, însă posibilitățile actuale de convertire a acesteia în diverse forme de combustibil sunt reduse.

Reputatul om de știință maghiar a vorbit într-un interviu pentru AGERPRES despre cercetările în acest domeniu, fotosinteza artificială și modul în care sursele alternative de energie pot înlocui combustibilii fosili, atrăgând atenția asupra faptului că în fiecare an ardem combustibil fosil produs într-un milion de ani în trecut.

Doctor în științe biologice, Vass se află de 14 ani la conducerea Centrului de Cercetări Biologice din Szeged și de-a lungul carierei sale a lucrat în unele din cele mai avansate laboratoare din Europa în domeniul fotosintezei, din Tokyo, Stockholm, Atena sau Paris. Cercetătorul maghiar este prezent în acest zile în România, pentru stabili modul de aprofundare și direcții concrete de colaborare ale institutului din Szeged cu Centrul de Cercetări Biologice din Jibou și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca.

 

AGERPRES: Care sunt proiectele la care lucrați în prezent la Centrul de Cercetări Biologice din Szeged?

Imre Vass: Unul dintre proiectele principale are legătură cu studierea procesului de fotosinteză și cât de eficiente sunt plantele în conversia energiei luminoase în energie chimică, în compuși, un scop principal a acestui tip de studiu fiind acela de a înțelege cât de rezistente sunt plantele la acțiunea unor factori de stres din mediul natural. Un alt scop este acela de a înțelege capacitatea plantelor de a produce surse alternative de energie regenerabilă, nepoluantă. Pe partea de factori de stres la plante, accentul îl punem pe studiul acțiunii luminii asupra plantelor.

Lumina este necesară în procesul de fotosinteză, dar în cantitate mare lumina are și efecte negative, de inhibare a fotosintezei. Vrem să înțelegem cum se realizează această inhibare și care sunt mecanismele procesului. Mai avem o serie de proiecte legate de înțelegerea modului în care alți factori de mediu, cum ar fi salinitatea și seceta afectează productivitatea plantelor, singuri sau împreună. Este un tip de studiu cu valoare mai mare aplicativă, folosind diferite tipuri de grâu pentru aceste studii.

Tot pe partea aplicativă, există un interes la Szeged pentru a studia fenotipul (particularitățile organismelor care se manifestă în mod vizibil, legate de ereditate și de condițiile de mediu — n.r.) plantelor, studii prin care urmărim modul cum crește o plantă, folosind senzori în lumină vizibilă, în infraroșu, senzori termici. Centrul de cercetări din Szeged are aparatură specială pentru studiul fenotipurilor, noi fiind parte a unei mari rețelei europene, „European plant fenotiping network”, rețea ce își propune facilitarea accesul la acest tip de aparatură și pentru grupurile de cercetare din țările europene învecinate, în așa fel încât să se poată face studiile de caracterizare a plantelor la nivel foarte avansat.

 

AGERPRES: Care este scopul vizitei la Jibou? Cum vedeți cercetarea din țara noastră?

Imre Vass: Unul dintre scopurile vizite la Jibou este tocmai acesta, de a stabili niște relații de colaborare și a facilita accesul cercetătorilor români la baza materială de la institutul din Szeged, unde atât grupul de la Jibou, cât și un grup de cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca pot face studii pe proiectele pe care le au în derulare. Centrul din Jibou are un proiect în derulare pentru studierea rezistenței la salinitate a unor soiuri locale de roșii, fasole, ceapă și usturoi din zona de vest a României.

Avem o colaborare mai veche cu Cosmin Sicora, care a avut o bursă în grupul de la Szeged condus de mine și a stat șase ani, timp în care și-a dat și doctoratul. În felul acesta am rămas în relații bune și după plecarea lui. Am colaborat cu Cosmin pe partea de studiu a fotosintezei la cianobacterii și discutăm împreună strategii de experimente la nivel de fotosinteză, rezultate, ce pași trebuie făcuți, care se pot face la Szeged, care se pot face la Jibou pentru ca cercetarea să meargă înainte și bineînțeles colaborarea pe partea de studii privind fenotipul, de care menționam anterior. Pe de altă parte, am avut un contact destul de limitat cu mediul de cercetare românesc, dar totuși acum trei ani am făcut parte dintr-un grup internațional de oameni de știință pentru evaluarea institutelor naționale de cercetare românești. Eu am evaluat Institutul Național de Științe Biologice, care are filiale în București, Cluj Napoca, Iași și Piatra Neamț.

A fost evaluată productivitatea științifică, aparatura, dotările și am constat un nivel bun al acestora. Am avut o colaborare și cu Universitatea de Științe Agricole „Banat” din Timișoara, la un proiect de colaborare transfrontalier de caracterizare a diferitelor soiuri de grâu și adaptarea lor la factorii de mediu.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.