Câştigătorul alegerilor prezidenţiale din Ucraina, Poroşenko îşi va preciza strategia prin care va aduce pacea

0 21

Câștigătorul din primul tur al alegerilor prezidențiale anticipate în Ucraina, oligarhul Petro Poroșenko, urmează să-și precizeze luni prioritățile și strategia destinate să pună capăt conflictului din Estul separatist și să conducă țara spre integrare europeană, comentează France Presse.

Pe ‘frontul de Est’, insurgenții au preluat controlul unui sit strategic, aeroportul din Donețk, acum închis și în mâinile separatiștilor. Toate zborurile au fost anulate.

Cu o zi în urmă, regiunile separatiste Donețk și Lugansk au cunoscut o perioadă de acalmie, după mai multe zile de lupte grele, în care armata ucraineană a pierdut mai mult de 26 de soldați. În restul țării, ucrainenii s-au grăbit să meargă la birourile de vot pentru a-și alege un nou președinte.

OSCE, care a mobilizat o mie de observatori la alegerile anticipate din Ucraina, urmează să-și facă publice luni după-amiază concluziile cu privire la modul de derulare a scrutinului.

Creditat cu aproape 54% din voturi după numărarea a jumătate din buletine, Petro Poroșenko, de două ori ministru în guvernele precedente, nu a așteptat duminică seara rezultatele oficiale pentru a-și detalia primele măsuri pe care le va lua în calitate de șef al statului: se va deplasa în regiuni ale zonei miniere Donbas, care se confruntă cu o insurecție prorusă, ‘va reinstala pacea în Ucraina’ și va convoca în cursul acestui an alegeri legislative anticipate.

Polonia, principalul susținător al Kievului în cadrul UE, ar putea fi prima țară străină pe care o va vizita în noua sa calitate, a indicat Poroșenko, exprimându-se vag cu privire la perspectiva de normalizare a relațiilor cu Rusia.

Se așteaptă ca el să aibă astăzi o nouă întâlnire cu presa la sediul său electoral, la care va explica modul în care are de gând să abordeze alegerile legislative anticipate pe care le-a evocat, în condițiile în care nu dispune de niciun partid pentru a-l susține.

O muncă titanică îl așteaptă pe viitorul președinte care trebuie să gestioneze probleme precum rebeliunea prorusă din Est, cvasifalimentul economiei ucrainene, precum și reforme economice impopulare impuse în schimbul ajutorului de 27 miliarde de dolari acordat de FMI, Banca Mondială și Uniunea Europeană.

Al cincilea președinte al Ucrainei independente urmează să negocieze totodată cu Rusia cu privire la datoria la gaze, pe care țara sa a contractat-o până acum, un dosar care îi preocupă îndeosebi pe europeni, dependenți de gazele rusești.

Rusia, care a criticat organizarea alegerilor prezidențiale în plină operațiune militară în Est, și-a îndulcit ușor tonul înainte de alegeri, dar nu a reacționat la anunțul sondajelor privind victoria sa.

Poroșenko a devansat-o în mod semnificativ pe lidera formațiunii Batkivșcina, Iulia Timoșenko, fost premier, care nu a acumulat decât 13% din voturi.

Votul a consacrat înfrângerea zdrobitoare a candidaților ultranaționaliști care s-au impus pe Maidan (Piața Independenței), epicentrul mișcării de contestare împotriva fostului președinte Viktor Ianukovici, înlăturat de la putere la sfârșitul lunii februarie.

Sociologul Valeri Paniotto a explicat amploarea victoriei lui Poroșenko prin fenomenul votului util pentru ucrainenii ‘care au dorit ca prezidențialele să se termine în primul tur’ pentru a da mai multă legitimitate noului președinte, dar, mai ales, ca acesta să-și intre mai repede în atribuții.

Scrutinul, sprijinit de Occident, s-a desfășurat după șase luni de criză politică fără precedent, marcată de o sângeroasă represiune a mișcării proeuropene de contestare de pe Maidan, anexarea expresă a Crimeii la Rusia și insurecția armată prorusă, care a rupt practic Estul rusofon de restul Ucrainei.

Alegerile au avut loc pe fondul unei confruntări acute geopolitice între Occident și Vladimir Putin, a cărui țară a înregistrat o revenire mare în prim-planul scenei politice internaționale.

În bastionul rebel Donețk, niciun birou de votare nu a fost deschis. Duminică după-amiază, aproximativ 2.000 de persoane și-au manifestat în stradă sprijinul pentru separatiști, protejați de persoane înarmate și în uniforme de camuflaj, purtând cagule pe cap.

Alegerile nu au putut avea loc în Est, între teama alegătorilor de a merge să voteze, comisii electorale locale sub controlul separatiștilor sau, pur și simplu, pentru că urnele și buletinele de vot nu au putut ajunge până la toate birourile de votare. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata