Războiul apei – de la apă potabilă la apa virtuală

1

– În cadrul conflictului dintre Ucraina şi Crimeea, pe 26 aprilie, Kievul închidea vanele canalului Crimeii de Nord, canalul care asigură 85% din necesarul de apă pentru regiunea dizidentă. Un exemplu frapant de utilizare a apei în cadrul unui conflict geopolitic.

Dacă la aceasta adăugam concluziile unui recent raport al UNESCO conform căruia, până în 2025, două treimi din populaţia mondială va suferi din cauza penuriei de apă, teza războiului apei începe să prindă un contur cât se poate de real. Din nefericire, disputele legate de această sursă au generat până acum nu mai puţin de 265 de conflicte atestate documentar încă din anul 3000 Î.C.

 Dănuţ Dudu

Apa – o rezervă inepuizabilă?

Sintagma “războiul apei” pare a fi, din punct de vedere istoric, fără nici un sens deoarce până acum nu s-a consemnat nici un conflict militar declanşat doar din cauza apei. Singurele revolte sociale supranumite “războiul apei” au fost cele din Bolivia din 2000 şi pot fi considerate ca fiind excepţiile care întăresc regulă.

Numai că, această resursă indispensabilă atât oamenilor cât şi agriculturii sau industriei este folosită din ce în ce mai des ca pârghie de presiune în conflictele geopolitice sau economice dintre ţări, un ultim exemplu fiind cel din Crimeea. Din păcate, componenta hidrologică a conflictelor din următorii ani are premise de a se accentua în condiţiile în care ipoteza raportului UNESCO se confirmă.

Conform raportului din 2014 al WWDR (organizaţia UNESCO care se ocupă de programul mondial pentru evaluarea resurselor de apă), calitatea şi disponibilitatea resurselor de apă dulce vor fi afectate, în perioada imediat următoare, de costurile din ce în ce mai ridicate pentru obţinerea acesteia. În aceste condiţii, se anticipează că nu se poate vorbi de o ameliorare a condiţiilor de acces la această resursă pentru cei 33% dintre oameni care nu au acces la apă şi cei 50% care nu îşi permit o igienă de bază.

“Stressul hidric”, care afectează deja 1,7 miliarde de indivizi, ar putea atinge, în 2025, peste 5 miliarde de persoane. Inundaţiile sau seceta afectează din ce în ce mai multe persoane şi crează pagube similare cu alte catastrofe naturale.

Deşi Terra este numită planeta albastră datorită faptului că este acoperită în proporţie de 72% cu apă şi că, în principiu, putem conta pe 1.400 miliarde de km cubi de apă, aparenţele înşeală.

Calculele experţilor arată că în situaţia în care fuziunea nucleară ar deveni o realitate, iar consumul omenirii ar creşte la cote neimaginabile, rezerva totală de apă nu ar putea fi epuizată. Numai că lucrurile nu sunt atât de simple: cea mai mare parte a resurselor (97,5%) o reprezintă apa de mare, iar numai 2,5% este apa dulce. Aceasta, la rândul său, este repartizată astfel:

–          Gheţari şi zăpadă veşnică (68%),

–          Lacuri şi râuri (0.3%),

–          Ape subterane (29.9%),

Diferenţa se regăseşte în umiditatea solului, permafrost etc… În aceste condiţii, omenirea are la dispoziţie doar o mică parte din apa dulce utilizabilă imediat.

Din păcate, din cele 110.000 miliarde mc disponibile, 70.000 se evaporă în permanenţă, iar o parte din cele 40.000 care rămân sunt greu accesibile găsindu-se în zone montane sau calote glaciare. În plus, repartiţia acesteia pe suprafaţă globului este extrem de inegală, fenomenul de deşertificare accentuând această distribuţie, astfel încât, per ansamblu, distribuţia rezervelor de apă pe fiecare continent în parte este cea din tabelul următor:

TABEL : Distribuţia rezervei de apă dulce

 

Acestă distribuţie inegală dublată de puterea economică a diferitelor state face ca unul din cinci (mai mult de un miliard de oameni!) să nu poată accesa o sursă de apă potabilă.

Într-un secol, populația lumii s-a triplat, în timp ce consumul de apă a crescut de 6 ori.

Mai mult, diferențele dintre țări sunt izbitoare: un nord-american consumă, în medie de 700 litri apă, un european 200 de litri, un african 30 de litri, iar un haitian doar 20 de litri…

De asemenea, calitatea apei consumate variază extrem de mult între aceste țări ceea ce permite apariţia de epidemii care provoacă decesul a milioane de oameni.

Citeste continuarea…

Citește și
1 Comentariu
  1. bison spune

    Americanii sunt mult mai grasi, de asta folosesc mai multa apa la spalat.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.