Podgoria Aradului, printre cele mai vechi din ţară, e atestată documentar de un mileniu

0 15

Se vorbește mult în ultima vreme despre așa numitele ‘Drumuri ale Vinului’, care constituie importante atracții turistice în mai multe zone ale țării, un astfel de exemplu fiind și Podgoria Aradului, sau Podgoria Miniș cum i se mai spune.

Traseul Podgoriei Aradului începe din comuna Păuliş, trece apoi prin localităţile Ghioroc, Covăsânţ, pentru a ajunge la Şiria, comuna natală a lui Ioan Slavici, proiectul de realizare a acestui drum fiind finanţat de Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Regional 2007 — 2013, Axa Prioritară 2.

Potrivit lui Geza Balla, unul dintre cei mai importanţi viti-vinicultori din zonă şi membru al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România, aproape în totalitate viile judeţului Arad sunt concentrate în această zonă a colinelor care formează ultimele ramificaţii ale Munţilor Zărandului. Din punct de vedere geografic, ea se întinde pe o lungime de circa 60 km şi o lăţime cuprinsă între 1şi 4 km, de la intrarea în Radna (Lipova), până în zona localităţilor Şilindia şi Mocrea, situate în partea mai nordică a judeţului.

Pe lângă aceasta, în judeţul Arad a mai existat o podgorie în zona comunei Şagu, la circa 10 km sud de municipiul reşedinţă de judeţ, unde s-au cultivat însă mai mult struguri de masă. Din păcate, după 1990, această podgorie nu a mai fost lucrată, abia în anii din urmă existând aici tentative de replantare a unor suprafeţe.

Podgoria Aradului este una dintre cele mai vechi din România, fiind atestată documentar la începutul secolului al IX-lea. Dar, potrivit unor legende, viticultura a fost practicată pe aceste meleaguri încă de pe vremea lui Burebista. O sursă documentară mai apropiată de prezent spune că undeva în jurul anului 1.000 d.Hr., Regina Ghizela, soţia Regelui Ştefan al Ungariei, ar fi donat abatelui din Bakony, cu ştirea soţului său, o suprafaţă de 17 sape de vie (o sapă fiind echivalentul suprafeţei pe care o putea săpa un om într-o zi. n.red.).

Podgoria arădeană are o suprafaţă de 3.500 ha de teren viticol, din care sunt plantate în prezent cu viţă de vie, circa 2000 de ha. Dar trebuie spus că podgoria se află pe drumul cel bun în ceea ce priveşte implementarea Programului de reconversie a viti-viniculturii de la noi din ţară, de la demararea acestui program susţinut cu fonduri de la Uniunea Europeană şi până în prezent, plantându-se aici peste 1.800 ha cu viţă de vie tânără.

De altfel, posesorii de plantaţii de viţă de vie din judeţul Arad au fost între primii care au accesat fonduri pe acest program ce are ca obiect replantări de viţă de vie, schimbarea soiurilor cu altele ‘nobile’, schimbarea soiurilor cu altele mai productive, schimbarea sistemului de susţinere al viţei de vie.

Climatul moderat, temperat-continental, cu ierni blânde şi de scurtă durată, primăveri timpurii, veri calde şi toamne lungi, determină aici în Podgoria Aradului, condiţii ideale pentru cultura viţei de vie. Iar alăturată climatului, compoziţia solului, bogat în oxizi metalici, format pe roci eruptive, sunt daruri ale naturii care au contribuit la producerea faimoaselor vinuri roşii de Miniş, cunoscute încă de la mijlocul secolului al XVIII-lea.

Practic, se poate spune că podgoria este formată din două părţi. Astfel, de la intrarea în Radna şi până la nivelul comunei Covăsânţ, condiţiile de climă şi sol sunt favorabile în principal, pentru soiurile roşii, fără a se exclude însă soiurile albe, iar de la Covăsânţ încolo, spre Şiria, Măderat, Pâncota, Mocrea, Şilindia, condiţiile de climă şi sol sunt favorabile mai mult pentru soiurile albe, cultivându-se bineânţeles şi soiuri roşii.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata