La pas prin Bucureşti: Muzeul Naţional al Literaturii Române

0

Muzeul Național al Literaturii Române se situează în Bulevardul Dacia Nr. 12 și adăpostește un autentic tezaur literar format din manuscrise, cărți, obiecte personale, obiecte de artă, fotografii, înregistrări audio-video care redau într-o imagine metaforică profunzimea și complexitatea întregii arte a cuvântului în literatura română.

Înființarea sa i se datorează lui Mihai Eminescu, poetul punându-și sigiliul pe ”destinul” viitoarei instituții chiar în anul centenarului nașterii sale.

Potrivit site-ului muzeului, conducerea de atunci a Uniunii Scriitorilor a hotărât să folosească sumele neconsumate (din fondurile alocate centenarului Mihai Eminescu) pentru achiziționarea unor documente, altele decât cele eminesciene, aparținând marilor scriitori.

Mihai Beniuc, președintele Uniunii Scriitorilor, a luat decizia de a pregăti impresionantul fond documentar astfel achiziționat, pentru a deveni patrimoniul unei instituții culturale de rang național, consacrată literaturii române.

Pe 1 iunie 1957 se înființează  Muzeul Literaturii Române, sub conducerea lui Dumitru Panaitescu Perpessicius. Muzeul a funcționat pentru o vreme chiar în sediul Uniunii Scriitorilor, din Șoseaua Kisellef nr. 10 (Casa Toma Stelian), într-un spațiu impropriu.

Sprijinit de câteva dintre personalitățile literare ale timpului, cu ”trecere” la autorități, Perpessicius a continuat activitatea de îmbogățire a patrimoniului literar. Primelor colecții li s-au adăugat altele, cuprinzând la rândul lor valoroase manuscrise, cărți rare, acte, corespondență, obiecte, fotografii, tablouri, sculpturi, piese de patrimoniu literar.

Din anul 1967, muzeul funcționează într-un sediu nou, pe Bulevardul Dacia nr. 12, un rol decisiv în obținerea acestei locații avându-l Tudor Arghezi, a cărui intervenție energică la autoritățile de partid a avut efectul scontat.

Clădirea, cunoscută sub denumirea de ”Casa Kretzulescu”, este una dintre puținele construcții în stil arhitectural neoclasic din București.

După 1990, clădirea a fost integral consolidată, renovată și restaurată, conform planurilor arhitecturale originale.

Casa monument ce adăpostește Muzeul Național al Literaturii Române a fost construită de marele vornic Alexandru Villara în anul 1839 în mahalaua Popa Cosma, fiind considerată una dintre cele mai frumoase clădiri ale Bucureștiului.

Villara i-a oferit-o drept zestre fiicei sale Elena, la căsătoria acesteia cu Scarlat Al. Kretzulescu. La unsprezece ani după decesul lui Scarlat Kretzulescu, clădirea devine locuința directorului băncii ”Bank of Romania”, baronul Frank. În a doua jumătate a secolului al-XIX-lea, aceasta ajunge în proprietatea statului, devenind ”Laboratorul de electricitate al Universității din București”, aflat sub conducerea savantului Dragomir Hurmuzescu.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.