Judeţul Bistriţa-Năsăud: municipiul Bistriţa

Reședința județului Bistrița-Năsăud, municipiul Bistrița se află în depresiunea omonimă, în nord-estul Podișului Transilvaniei, la o altitudine medie de 360 metri. Vechi burg săsesc, situat pe cursul inferior al râului Bistrița Ardeleană, la poalele Munților Bârgăului, orașul Bistrița numără, potrivit recensământului din 2011, 75.076 locuitori.

Locuită, așa cum atestă descoperirile arheologilor, încă din Neolitic, și menționată documentar pentru prima oară la 16 iulie 1264, cu numele ”Villa Bistiche”, așezarea a devenit oraș în anul 1349 (civitas Bysterce), iar în 1353 a dobândit dreptul de a ține târg anual cu o durată de 15 zile.

Citeste si:  Crin Antonescu: Sigur că pot fi candidat la Președinţie, pot şi câştiga

În a doua jumătate a secolului al XIV-lea, la Bistrița au apărut breslele, la 1361 fiind pomeniți măcelarii și postăvarii.

În cursul secolelor XV-XVI, localitatea a cunoscut o remarcabilă înflorire economică și urbanistică.

La mijlocul secolului al XV-lea, în 1453, orașul și districtul Bistrița au intrat în posesia voievodului Iancu de Hunedoara (1441-1456), care a ridicat aici o cetate.

În 1465, bistrițenii au început construcția sistemului de fortificație al orașului. Centura de apărare, ce includea ziduri, turnuri (Dogarilor, Rotarilor, Curelarilor, Croitorilor, Fierarilor, Șelarilor, Măcelarilor, Aurarilor, Tâmplarilor și Funarilor), bastioane, porți principale (Poarta Lemnelor/Holtztor, Poarta Spitalului/Sptteltor și Poarta Ungurească/Ungartor) și secundare, dar și șanțuri adânci umplute cu apă printr-un canal derivat din râul Bistrița, a fost finalizată la începutul secolului al XVI-lea.

Citeste si:  Cod galben de ploi şi vijelii pentru 20 de judeţe, la sfârşitul săptămânii

Tot în secolul al XVI-lea, localitatea atinge apogeul dezvoltării urbanistice medievale, devenind, sub aspect social, economic, edilitar, unul dintre cele mai reprezentative orașe din Transilvania.

Prin tratatul de la Lipova, în 1529, orașul a fost donat, pentru o vreme, de Ioan Zápolya, voievod al Transilvaniei, domnului moldovean Petru Rareș (1527-1538; 1541-1546), sub stăpânirea căruia s-a aflat, cu întreruperi, până în 1546. În această perioadă, așezarea a dezvoltat puternice legături economice și politice cu Moldova.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, s-au făcut primele lucrări de modernizare și sistematizare ale Bistriței, printre care, demolarea fortificațiilor, orașul extinzându-se cu timpul dincolo de acestea.

Citeste si:  Bistriţa-Năsăud, leagănul copilăriei lui George Coşbuc, Liviu Rebreanu şi Andrei Mureşanu

În 1876, orașul a devenit capitala fostului Comitat Bistrița-Năsăud, iar din 1940 până în 1944, s-a aflat, împreună cu toată partea de NV a Transilvaniei, sub ocupație ungaro-horthystă.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata