Băncile care susţin jocul murdar al gazelor de şist

Intensificarea reacţiei civice la nivel global împotriva exploatării gazelor de şist a început să devoaleze modalitatea prin care companiile implicate în această industrie se finanţează. Dacă există şi instituţii financiare care s-au alăturat luptei împotriva exploatării acestora prin metoda fracturării hidraulice, majoritatea se ascund în spatele unui ghid deontologic pentru a se putea înfrupta şi ele din prăjitura otrăvită a gazelor de şist.

 Dănuţ Dudu

 

  • Fracking-ul şi sistemul financiar

Dacă problemele de mediu asociate exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică nu sunt încă suficient explicitate, avantajele economice asociate acestora încep să capete conturul unui miraj.

Asta însă nu împiedică companiile petroliere care activează în acest domeniu să nu-şi facă un generos marketing menit a minimaliza efectele nocive ale exploatării şi a maximiza efectele benefice pentru comunităţile care acceptă această alternativă energetică. Din păcate, în ciuda aspectului speculativ al acestor proiecte, acestea beneficiază de finanţări generoase şi de susţinerea a numeroase instituţii financiare.

Printre acestea se numără şi marile bănci, iar când organizaţiile de protecţia mediului au solicitat acestora explicaţii, băncile au încercat să minimalizeze implicarea lor în aceste proiecte.

Asta în ciuda faptului că unele dintre ţările gazdă ale acestor bănci repudiază oficial fracking-ul ca metodă de exploatare a gazelor de şist. Ceea ce însă nu împiedică că marile companii care îşi au sediul în aceste ţări să nu investească sume considerabile în domeniul gazelor de şist.

Este în primul rând cazul marilor operatori gazeiferi de tipul GDF Suez sau Total, care nu doresc să rămână cantonaţi în zona exploatării hidrocarburilor “clasice”. Pentru aceasta însă sunt necesare sume importante de bani care sunt împrumutate din seifurile băncilor aflate astfel în linia secundă a acestei industrii.

Conform unui studiu realizat de organizaţia de protecţia mediului “Amis de la terre Europe”, studiu făcut public la finele lunii mai, printre finanţatorii acestor companii se află marile bănci care asigură astfel fondurile necesare pentru exploatarea gazelor de şist în ciuda controverselor legate de implicaţiile ecologice ale fracturării hidraulice.

Dincolo însă de acestea se află interesele economice, interese care permit ca 17 companii ce activează în domeniul prospectării sau exploatării gazului de şist să aibă permanent uşa marilor bănci deschisă pentru finanţarea proiectelor acestora.

Printre aceste se numără companiile europene (Total, Shell, Chevron), cele nord americane (Cuadrilla, Marathon Oil, Talisman Energy), argentiniana YPF şi poloneza PGNiG.

Studiul realizat de cei de la “Amis de la terre Europe” relevă faptul că implicarea sistemului bancar este aproape pe toate palierele de finanţare posibile, începând de la împrumuturile directe şi finalizând cu garanţii de emisie (fără a lipsi din această listă însă subscripţii de acţiuni sau obligaţiuni), fiind catalogată pe o scară graduală ca fiind: slabă, medie sau ridicată.

Cele mai importante instituţii financiare franceze – BNP Paribas, Societe Generale, Amundi, Axa şi Credit Agricole – nu finanţează doar societăţi care activează în domeniul gazelor de şist, dar figurează ca fiind şi printre cele mai implicate în sistem alături de alte bănci cum ar fi Citi sau UBS.

Principalele firme beneficiare ale acestor fonduri sunt companiile poloneze, PGNiG şi PKN Orlen, implicarea BNP Paribas în acestea fiind calificată ca fiind “ridicată”.

De exemplu, SocGen deţine 21 de milioane de Euro în acţiuni ale PGNiG, iar alte două bănci au contribuit la obligaţiuni ale societăţii în valoare de câte 269 milioane de euro. La rândul său, asigurătorul Axa deţine peste 46 de milioane de acţiuni PGNiG (fie în conturile proprii fie în contul unor terţe părţi), iar Amundi deţine 6 milioane de euro în obligaţiuni ale aceleaşi companii.

În ceea ce priveşte compania rivală a celor de la PGNiG, PKN Orlen, aceasta a accesat un credit sindicalizat acordat de BNP Paribas, Societe Generale şi Credit Agricole, fiecare dintre acestea participând cu câte 175 de milioane de euro. (Trebuie însă subliniat că în urma unor foraje dezamăgitoare, Polonia începe să fie abandonată de către principalii investitori)

Situaţie similară şi în cazul firmelor nord-americane Marathon Oil, unde Societe Generale a participat la o emisiune de obligaţiuni de aproape 31 de milioane de euro, iar Axa deţine obligaţiuni în valoare de 30.680.000 euro. Totodată, BNP Paribas a contribuit la credite sindicalizate în valoare de 84 milioane de euro iar Societe Generale a contribuit cu 45.5 milioane euro. În cazul celor de la Talisman Energy, Axa deţine peste 37 milioane de euro de obligaţiuni Talisman ale acestei companii, iar Societe Generale a contribuit la un împrumut sindicalizat în valoare de peste 20 de milioane euro.

Interesant este că ambele companii sunt extrem de active nu numai în exploatarea hidrocarburilor ci şi în… promovarea gazelor de şist în numeroase ţări.

De asemenea, instituţiile financiare susţin dezvoltarea gazului de şist în Argentina şi Africa de Sud prin companiile implicate în aceste zone, respectiv Repsol şi Sasol. Şi, nu în ultimul rând, băncile sunt prezente alături de Total pentru care General Corporation a garantat, începând cu 2010, obligaţiuni totale de 818 milioane dolari în timp ce băncile franceze deţin, în nume propriu sau prin terţi, aproximativ 5% din acţiunile companiei petroliere.

Loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata