Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului modern românesc

37

La 5 iunie 2014, se împlinesc 235 de ani de la nașterea lui Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului modern.

Gheorghe Lazăr s-a născut în anul 1779, la Avrig, județul Sibiu.

A urmat școala primară în localitatea natală, apoi gimnaziul la Cluj și la Sibiu. A făcut cursuri de drept, în 1805, timp de două trimestre, la Cluj.

În 1806 a obținut o bursă pentru studii teologice la Universitatea din Viena, unde a audiat cursuri de teologie, filosofie, istorie, drept, pedagogie, literatură, matematică, inginerie, științe militare, medicină. Doctor în teologie și fizico-matematici la Viena.

Citeste si:  Argentina refuză evaluările FMI de peste şase ani

După revenirea de la Viena, în 1809, a fost hirotonisit arhidiacon și a obținut un post la Școala teologică ortodoxă din Sibiu.

În 1816, a trecut în Țara Românească, venind la București, unde și-a dedicat întreaga activitate întemeierii și dezvoltării învățământului național. În februarie 1818, a pledat în Divan pentru avantajul predării cunoștințelor superioare (filosofie, matematică) în limba română.

După ce, la 24 martie 1818, domnitorul Ioan Gh. Caragea (1812-1818) a aprobat anaforaua Eforiei Școalelor, este consfințită practic întemeierea primei școli superioare Românești.

Astfel, s-a deschis, în august 1818, în localul de la „Sf. Sava”, prima școală medie românească. La început, elevii săi erau copii de mici meseriași, târgoveți și dascăli, pentru că odraslele boierești frecventau în continuare școala grecească. Noua instituție a devenit, în scurt timp, principalul focar de consolidare și difuzare a culturii românești.

Citeste si:  Statul Islamic: O ameninţare la adresa păcii şi securităţii globale?

Programul de studii propus de Gheorghe Lazăr se desfășura în patru trepte, ultima, cea superioară, incluzând dreptul și filosofia. El a desfășurat un program de învățământ realist și a asigurat elevilor o pregătire multilaterală, a pregătit viitorii profesori români. Prin programul său școlar, a impus învățământului românesc un caracter laic, teologia fiind prevăzută separat la cursurile de pregătire a preoților. Prioritate au avut discipline ca limba română, istoria națională, aceasta figurând pentru prima oară ca obiect de studiu, matematica.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata