Parcul Naţional Munţii Rodnei – natura la ea acasă

51

Peste 6.000 de specii de floră și faună, din rândul cărora nu lipsesc capra neagră și floarea de colț, lacuri glaciare, o poiană cu narcise, peșteri, creste înalte de până la 2.300 metri, unde zăpada poate apărea încă din luna septembrie și nu pleacă până în luna mai a anului viitor – aceasta este ”oferta” cu care Parcul Național Munții Rodnei se prezintă în fața iubitorilor de natură.

Este cel de-al doilea parc național din țară ca suprafață și, din punct de vedere administrativ, se întinde pe raza județelor Bistrița-Năsăud și Maramureș. De asemenea, se numără printre cele trei rezervații ale biosferei din România, alături de Parcul Național Retezat și Delta Dunării.

Parcul Național Munții Rodnei este situat în nordul Carpaților Orientali și include doar o parte din lanțul Munților Rodnei. Suprafața parcului este de peste 47.000 de hectare, din care 80% se află în județul Bistrița-Năsăud. Singura localitate din interiorul parcului național este satul Valea Vinului din comuna bistrițeană Rodna, la care se adaugă o suprafață de șapte hectare din intravilanul orașului Borșa din Maramureș.

Citeste si:  Proiectul de lege 1 Iunie - zi liberă la nivel naţional susţinut în Parlamentul Copiilor

Parcul național a fost înființat în anul 1932 prin Jurnalul Consiliului de Miniștri nr.1949/1932, reconfirmat prin Legea 5/2000, și este considerat arie protejată de interes național și internațional, fiind încadrat în categoria a II-a — Parc național — rezervație a biosferei.

Munții Rodnei au atras mereu cercetătorii preocupați de protejarea naturii, a florei și faunei sălbatice. Astfel, în anul 1932, 183 de hectare de gol alpin din zona Vârfului Pietrosu Mare (2.303 metri) au fost declarate rezervație științifică, fiind prima rezervație de acest fel din România. Importanța zonei, dar și frumusețea ei au făcut ca suprafața protejată să fie extinsă, ulterior, la 3.300 hectare.

În prezent, în Parcul Național Munții Rodnei există patru rezervații științifice (Pietrosu Mare — 3.547,6 hectare, Piatra Rea — 291 hectare, Corongiș — 614,9 hectare și Bila-Lala — 1.318,2 hectare), la care se adaugă șase rezervații naturale: Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei (100 hectare), Izvoarele Mihăiesei (61 hectare), Rezervația Valea Cormaia (50 hectare), Rezervația Poiana cu narcise din Masivul Saca (7,8 hectare), Peștera Cobășel (un hectar) și Rezervația naturală Izvorul Bătrâna (0,5 hectare).

Citeste si:  Maraton de încondeiat ouă, la Sfântu Gheorghe

Momentul de referință în evoluția ariei protejate din Munții Rodnei este considerat a fi atribuirea statutului cel mai important — declararea suprafeței de 3.300 hectare ca rezervație a biosferei, în anul 1979, la Paris, de către Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură — Programul ”Omul și Biosfera” (MAB-UNESCO).

În anul 2007, parcul a fost desemnat SIT Natura 2000 (SCI — sit de importanță comunitară și SPA — sit de importanță avifaunistică) pe o suprafață de 47.975 hectare, ce include atât cele 47.177 hectare ale parcului național, cât și căldarea glaciară Gagi din partea estică, în suprafață de 1.576 hectare.

Peste 2.300 hectare din Parcul Național Munții Rodnei sunt declarate zonă cu protecție strictă, datorită ariilor protejate de mare importanță științifică, ce cuprind zone sălbatice în care intervenția omului a fost extrem de scăzută. Aici este interzisă desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția activităților de cercetare, educație și ecoturism, dar și orice activitate de exploatare a resurselor naturale.

Citeste si:  Populaţia rezidentă a României rămâne sub 20 de milioane de persoane

Unul dintre elementele caracteristice ale peisajului din Munții Rodnei îl reprezintă lacurile, care genetic se încadrează în categoria lacurilor glaciare, formate în văile foștilor ghețari cuaternari. Printre cele mai importante lacuri glaciare din Munții Rodnei se numără Lala Mare, Lala Mică, Iezer, salba de lacuri Buhăescu, Repedea, Negoiescu sau Știol.

Nu lipsesc nici peșterile, cercetătorii indicând aproximativ 80 de peșteri și avene, dintre care se remarcă Peștera Cobășel (570 metri), Grota Zânelor (4.269 metri), Peștera Baia lui Schneider (791 metri), Peștera Izvorul Albastru al Izei (2.500 metri). În vecinătatea parcului național se află și Peștera Tăușoare, cea mai lungă din Carpații Orientali prin cei aproximativ 20 kilometri ai săi.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata