Bragageria albaneză din Slatina, popas pentru personalităţile care au trecut prin zonă

18

Personalități ale culturii și sportului, politicieni, ambasadori, români plecați peste granițe și întorși acasă să-și revadă locurile natale, copii și vârstnici, femei și bărbați, care au aflat că în Slatina se vinde bragă, o băutură răcoritoare preparată de familia Memish după o rețetă tradițională, s-au oprit la „Atletul albanez” pentru câteva minute pentru a-și satisface curiozitatea și setea sau pentru a regăsi gusturile copilăriei.

Impresiile celor care au trecut pe la cofetăria-bragagerie „Atletul albanez” sunt păstrate de membrii familiei Memish prin istoriile transmise din generație în generație, sunt atestate de fotografii, în timp ce o parte au rămas înscrise în Cartea de oaspeți.

Un caiet vechi, cu marginile îngălbenite de timp, păstrează în paginile sale amintiri de suflet pentru familia Memish, după cum arată Hashim Memish, proprietarul prăvăliei. În caietul — carte de oaspeți sunt sute de însemnări ale celor care au trecut prin Slatina și au mers la „Atletul albanez” să se răcorească la o bragă și să guste din dulciurile preparate după rețete tradiționale.

Deși născut în 1939, Hashim Memish susține cu tărie că perioada de glorie a cofetăriei-bragagerie „Atletul albanez” a fost cea interbelică, pentru că așa i-au spus părinții și unchiul. Poate și de aceea povestește convingător despre atmosfera din acea epocă și despre oaspeții de seamă care au trecut atunci pragul prăvăliei.

Hashim Memish spune că printre oaspeți s-ar fi numărat și Ion Minulescu, Eugen Ionescu și Nicolae Iorga.

„Perioada noastră extraordinară — și a României și a noastră, ca afacere — a fost perioada interbelică, din ce îmi povesteau tata și unchiul. În cofetăria noastră se serveau tot felul de prăjituri, de dulciuri și nelipsita cafea. Aveau niște stative pe care se puneau ziarele și veneau oamenii la cafea, avea un anumit farmec ‘să mergem la turci să ne bem cafeaua’ și citeau ziarul și comentau pe marginea ziarelor. Au venit sigur la o cafea la nisip Ion Minulescu și Eugen Ionescu. Și Iorga, Nicolae Iorga, marele istoric, a trecut pe la noi. Așa mi-au spus părinții și am păstrat cu mândrie ce ne povesteau ei”, a declarat Hashim Memish.

Citeste si:  NATO desfăşoară în Norvegia cel mai mare exerciţiu de colectare de informaţii din istoria sa

Din braga de la Slatina ar fi gustat chiar și Charles de Gaulle, fostul președinte francez, care a vizitat România în 1968 și care, în turneul său prin țară, spre Craiova, a trecut prin Slatina unde se construise Uzina de aluminiu folosind tehnologie franceză și cu sprijinul unor specialiști francezi.

„Odată, când a fost vizita lui de Gaulle (Charles de Gaulle), ei trebuiau să se ducă la Uzina de aluminiu și înainte se circula pe strada Pitești, pe acolo fiind stabilit și traseul coloanei oficiale. Și atunci Ceaușescu, inspirat, a spus la un moment dat: ‘o luăm pe la turci’ și au luat-o pe strada Gării și în dreptul nostru a încetinit mașina și au ieșit tata cu mama, au făcut cu mâna, au ieșit și ceilalți membri ai familiei. Și s-a oprit coloana. Ceaușescu i-ar fi arătat lui Charles de Gaulle că și în România este spirit de inițiativă privată. A degustat bragă și a trecut mai departe. Așa mi-au spus, eu nu eram de față”, povestește Hashim Memish.

Citeste si:  Comisia Europeană aprobă garanţia acordată de statul român în favoarea Ford România

Acesta menționează că și în cazul în care ar fi fost fotografii, carte de oaspeți ori alte documente din anii de dinainte de 1970, care să ateste trecerea unor personalități pe la prăvălia de pe fosta stradă a Gării, probabil că oricum ele ar fi fost distruse odată cu demolarea fostei case albaneze, în 1974.

„Atunci nu aveam carte de oaspeți și dacă am fi avut, din păcate, toată arhiva familiei se afla într-o mansardă a fostei noastre case. În 1973 spre 1974 ne-au demolat-o și ne-au adus aici, în colțul acesta, pentru că acolo, în apropiere, s-a construit județeana de partid și nu cădea bine să fie văzută singura firmă privată din România lângă județeană”, arată Hashim Memish.

Despre anii perioadei comuniste Hashim Memish relatează o întâmplare de neuitat, legată de criza alimentelor, de cotele la anumite produse impuse de regim.

A rămas în istoria familiei și nu vom putea uita. Odată, ne-au dat cu mare greutate aprobare pentru zahăr de ăsta pentru cafele. Domne, o noapte întreagă — și cu copii care erau mai mici, nepoții — erau pungulițe din acelea în care se punea zahăr pentru cafele, de 3-5 grame, nu mai știu cât avea fiecare și desfăceam, rupeam toți, toată noaptea ca să facem zahăr. Era o cotă redusă de zahăr și ne-au spus că restul să îl cumpărăm de la restaurant. Zahărul a fost o problemă, nu se găsea, până la Revoluție. Mergeam prin magazine sătești, pe la țară. Dar totuși am făcut față, făceam cozi imense, ne descurcam”, mai spune el.

Citeste si:  O invenţie pe zi: Pepsi Cola

Tot în perioada comunistă, după vizita unor studenți care efectuau o cercetare sociologică, a inițiat Hashim Memish și Cartea de oaspeți sau de impresii, cum îi place să-i spună.

„În 1967 am inițiat o Carte de impresii, după ce am fost vizitați de un grup de studenți care au făcut o cercetare sociologică despre Slatina, împreună cu profesorul lor, Virgiliu Constantinescu. Ei sunt primii care au semnat în Cartea de impresii și după prima vizită au mai revenit. Pentru că s-au simțit bine la noi și le-a plăcut”, își amintește Hashim Memish.

Răsfoind paginile cărții, zâmbește și povestește cum, alături de fratele său Djavid, fermeca doamnele care treceau pragul prăvăliei.

„Uite ce amintiri! ‘Aștept ziua când voi scrie din nou, aici, la Hashim’. Acestea puseseră ochii pe noi, pe mine și pe Djavid. Fetele erau înnebunite. Noi le vorbeam frumos, ca negustor trebuie să-i atragi pe clienți, le spuneam cât sunt de gingașe și de frumoase… Le făceam geloase, ne uitam unul la altul și… ‘Plutește ceva trist în aer ca înaintea oricărei despărțiri de prieteni dragi’, altă impresie”, urmărește Hashim Memish pe pagină, cu gândul parcă tot la vremurile în care au fost scrise acele rânduri.

El ține să precizeze că nu numai doamnele așterneau vorbe frumoase în Cartea de oaspeți, cofetăria, răcoritoarele și familia sa lăsând o impresie bună și domnilor.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata