EUR
4,84 RON
(-0.04%)
USD
4,30 RON
(-0.35%)
GBP
5,37 RON
(-0.02%)
CHF
4,55 RON
(-0.12%)
BGN
2,47 RON
(+0.02%)
BYN
1,77 RON
(+0.17%)
CAD
3,17 RON
(-0.35%)
RSD
0,04 RON
(+0.01%)
AUD
2,99 RON
(-0.29%)
JPY
0,04 RON
(-0.39%)
CZK
0,18 RON
(+0.23%)
INR
0,06 RON
(-0.32%)

Teleorman: Meseriile pe cale de dispariţie, între trudă şi recompensă sufletească

Printre tehnologii de ultimă generație și fabrici dotate cu echipamente profesionale, practicanții meseriilor pe cale de dispariție își câștigă cu greu existența și traiul de pe o zi pe alta.

Meșteșugarii cu vechime și experiență în prelucrarea manuală a lemnului ori a materialului neferos au devenit fideli deplasărilor în târgurile, oboarele și în bâlciurile din țară. Pentru a-și câștiga existența aceștia se reorientează spre un alt grup țintă față de cel căruia i se adresau în urmă cu câțiva ani. Migala și efortul depus sunt date uitării atunci când rezultatul final al muncii este apreciat de cei care mai pun preț pe lucrul realizat manual.

De astfel de aprecieri se bucură meșteșugarii veniți din toate colțurile țării în Bâlciul din Alexandria, organizat anual, de Rusalii. Într-un spațiu generos, la periferia orașului, aproape de pădurea Vedea, meseriașii își expun mărfurile la a căror realizare au muncit în ultimele luni.

Mâinile crăpate și sudoarea frunții sunt semne ale efortului depus în practicarea unei meserii pe cale de dispariție. Arta de a da formă lemnului și culoare ulcelelor pare să nu mai intereseze generația actuală.

La capătul bâlciului, sub arșița soarelui, un meșteșugar în vârstă de 78 de ani încearcă să atragă clienți. Le face oferte tentante și scade valoarea produselor vândute sub prețul pieței. A venit în Alexandria tocmai de la Vălenii de Munte.

Vinde linguri, tocătoare și sucitoare. Speră că se va întoarce acasă cu un profit de 1.000 — 1.500 de lei în buzunar. Curând, are de gând să renunțe la această meserie. Lemnul nu mai este bunul lui prieten de altă dată care îl ajuta să își câștige traiul. Rămas ultimul practicant din neam al acestei meserii, Niculae Matei se simte nevoit să abandoneze principala sa preocupare.

„Meseria asta era cu valoare înainte. Acum și-a pierdut toată valoarea din cauză că materialul este scump. Depunem și multă muncă și înseamnă că o să dăm faliment cât de curând. Lucrăm cu lemn tare și cu lemn slab, plop, fag, paltin. Materialele le procuram de la patronii care au reziduuri și le plătim la balot. Practic meseria de mic copil. Am învățat de la părinți și dacă am lucrat câteva zile am prins imediat.

Înainte era la mare căutare. Acum nu se mai caută că au ieșit linguri din fier și ale noastre se demodează. Eu le fac manual. Folosesc doar strungul pentru sucitoare de plăcinte.

O lingură de lemn se face într-o oră, din lemn plătit și nu este rentabil. Costă doi lei. Într-o oră să plătești doi lei și să plătești și materialul, nu este bine. Mai târziu trebuie să ne lăsăm de această meserie. Copiilor mei nu le-a plăcut această meserie. Băieții mei au plecat în străinătate, deoarece nu au putut să aibă serviciu aici. Părinții și bunicii mei cu asta s-au ocupat. Odată cu mine se termină tradiția în familie. Omul nu îți dă mai mult. Mai puțin da”, povestește Niculae Matei.

Aceeași situație, alt domeniu de activitate. La câțiva pași de domnul Matei, două generații care prelucrează materiale neferoase își așează marfa în bătaia soarelui, parcă ar vrea să capteze atenția trecătorilor.

Zeci de tuciuri și ceaune de diferite dimensiuni, așezate pe jos par să își aștepte cumpărătorii care întârzie să apară în număr mare. Prelucrarea materialelor neferoase reprezintă venitul garantat pentru Robert, unul din membrii familiei Dorobanțu, venită din Argeș.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata