Zile naţionale ale statelor lumii: Rusia

Federația Rusă, situată în Eurasia (Estul Europei și partea de Nord a Asiei), este cea mai întinsă țară din lume, ocupând mai mult de a opta parte din suprafața locuită a globului.

Populația țării este de aproximativ 142,95 mil. locuitori, conform recensământului din 2010, reprezentând 1,99% din populația întregului glob. Rusia sărbătorește ziua națională la 12 iunie, data proclamării Declarației privind suveranitatea de stat a Federației Ruse, în 1990.

Cu o graniță terestră de aproximativ 20.241 km, Rusia are a doua cea mai lungă frontieră terestră din lume. Are granițe internaționale cu 16 state suverane, cu SUA și Japonia împărțind granițe maritime. Lungimea totală a granițelor măsoară aproape 61.000 km, determinată de mărimea teritoriului și de formele sinuoase ale coastelor oceanelor Arctic, Pacific și Atlantic. Federația Rusă are ca limite Norvegia și Oceanul Arctic la Nord, Oceanul Pacific și Japonia la Est, RPD Coreeană, China, Mongolia, Kazahstan, Marea Caspică, Azerbaidjan, Georgia la Sud, Marea Neagră, Ucraina, Belarus, Letonia, Estonia, Marea Baltică, Finlanda la Vest. Cuprinde și teritoriul Kaliningrad, delimitat de Lituania, Polonia și Marea Baltică.

Limba de stat este rusa, limbă indo-europeană, ce aparține alături de ucraineană și bielorusă grupului limbilor slave de răsărit, și care folosește, din secolul al IX-lea, alfabetul chirilic. Limba rusă este și una din limbile oficiale și de lucru ale Adunării Generale a ONU.

Moscova este capitala Rusiei, unul din cele mai mai orașe din lume, clasându-se pe primul loc în Europa și pe locul al cincilea în lume. Are o populație de aproximativ 11,98 milioane de locuitori, potrivit estimărilor World Population Statistics din 2013. Prima mențiune documentară a orașului datează din anul 1147, când Iuri Dolgurki, cneaz din Suzdal, întemeiază Moscova, ce va deveni în secolul al XIV-lea, centrul politic și religios al Rusiei. În prezent, Moscova este cel mai aglomerat oraș din Europa din punct de vedere al traficului, conform TomTom Congestion Index, metropola surclasând Istanbulul în cel mai recent clasament publicat.

Citeste si:  Doina Melinte appointed ANST chairwoman

Un alt oraș important este Sankt Petersburg, cu o populație de aproape 5 milioane de locuitori, potrivit estimărilor din 2012. Metropola este și cel mai nordic oraș din lume cu peste un milion de locuitori. Alte orașe mari sunt: Nijni Novgorod, Novosibirsk, Ekaterinburg, Samara, Omsk, Celiabinsk, Kazan, Ufa, Perm, Rostov pe Don.

Rusia este împărțită în șapte mari regiuni: Centrală, ce cuprinde Moscova, suburbiile ei și câteva orașe învecinate mai mici, situate în centrul părții europene a Rusiei; regiunea de Nord-Vest, ce include Sankt Petersburg, porturile Murmansk și Arhanghelsk de la Oceanul Arctic, precum și enclava baltică Kaliningrad; regiunea Volga, în jurul fluviului cu același nume și Nordul coastei Mării Caspice, care include și importante republici etnice semi-autonome, cum ar fi Tatarstan și Bașkortostan; Caucazul de Nord, ce include Cecenia, Munții Caucaz și întinsele stepe din Nord; regiunea Munților Urali; regiunea Siberiei și regiunea Extremului Orient, ce cuprinde coasta Pacificului, Insula Sahalin, Peninsula Kamciatka, Republica Iakutia, portul Vladivostok și îndepărtatele teritorii din Nordul arctic.

Citeste si:  Iohannis: Este important de evitat ceva similar cu războiul rece; nu am avut, încă, un contact cu preşedintele Putin

Rusia are în componență districte autonome (okrug), o serie de unități care au primit autonomie în cadrul regiunilor (oblast) sau ținuturilor. Federația Rusă este împărțită în 85 de subiecte federale (unități constituente), din care o parte sunt republici autonome: Adîgheia, Altai, Bașkortostan, Buriatia, Cecenia, Ciuvașia, Daghestan, Hakasia, Ingușetia, Kabardino—Balkiria, Kalmâkia, Karaciaevo—Cerkesa, Kartelia, Komi, Mari El, Mordovia, Osetia de Nord, Saha (Iakutia), Tatarstan, Tâva, Udmurtia. Pe lângă acestea, Crimeea este considerată de Federația Rusă republică autonomă din componența sa, din martie 2014.

”Încă din vremuri îndepărtate se evidențiază ceea ce geografii numesc ‘antiresurse’, adică un acces dificil la mări, distanțe enorme (11 fusuri orare!), o repartiție disproporționată a populației: 46% din locuitorii actuali sunt grupați în doar 15% din suprafață” — evidențiază lucrarea ”Saga dinastiei Romanov. De la Petru cel Mare la Nicolae al II-lea”, a istoricului francez Jean des Cars.

Potrivit documentelor istorice, primele triburi slave s-au așezat între marile fluvii Vistula și Nipru. Regiunile dintre Marea Baltică și Marea Neagră sunt populate de slavii de răsărit în secolul al IV-lea. Între secolele al II-lea și al VII-lea, determinați de succesiunea năvălitorilor până la Marea Caspică, slavii tocmesc comercianți scandinavi înarmați pentru a ține piept invadatorilor. Mercenarii numiți varegi (numele sub care erau cunoscuți vikingii de către slavii de răsărit) sau ruoți reușesc să asigure un echilibru relativ pe axa economică ce lega Marea Baltică de Bizanț. Astfel, Rusia va deveni țara rușilor sau a ruoților, iar slavii vor constitui etnia dominantă.

Citeste si:  Israelul acceptă propunerea egipteană de încetare a focului în Gaza

O veche cronică povestește că în 860, Rurik, din neamul varegilor, întemeiază cnezatul Novgorod (”Noul oraș”), care va reprezenta punctul central de dezvoltare al primului stat rus. Rurik este și întemeietorul primei dinastii care a domnit în Rusia. Urmașul lui Rurik, Igor, cucerește Kievul și proclamă în 882 orașul așezat pe malurile Niprului capitala Rusiei unificate — principatul Rusia Kieveană — Rusia cea mai veche.

În 988, cneazul Vladimir, primul mare cneaz al Kievului, îi creștinează pe slavii de răsărit. Vladimir ”trebuie considerat întemeietorul nu doar al Rusiei ortodoxe, ci și al unui stat strâns legat de religie, inclusiv prin învățătură”, arată istoricul francez Jean de Cars. Rusia Kieveană atinge apogeul sub domnia fiului lui Vladimir, Iaroslav Vladimirovici, supranumit ”cel Înțelept” (1016-1018 și 1019-1054). În 1037, biserica rusă intră sub autoritatea patriarhiei de la Constantinopol.

Între 1237-1242, Rusia se confruntă cu invaziile tătare. Kievul este jefuit în 1169, prădat în 1203 și distrus de mongolii lui Batu Han în 1240, consemnează scrierile istorice.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata