Cetatea Sucidava, spaţiu ce păstrează urmele a peste cinci milenii de istorie

41

Cetatea Sucidava din Corabia, spațiu cu o istorie de peste cinci milenii, păstrează și astăzi urme ale locuirii umane încă din perioada neolitică.

Situat în cartierul Celei al orașului Corabia, Complexul arheologic Sucidava este ușor accesibil pe un drum recent reabilitat, însă prea puțin cunoscut și vizitat — până la 1.000 de vizitatori pe an — deși în complexul cu o suprafață de două hectare se regăsesc ruine ale fostului castru roman, din perioada bizantină, dar și din perioada medievală.

Punctul de atracție al cetății este fântâna secretă, o construcție din perioada romană, ce coboară în plan înclinat în subteran 18 metri, pe un coridor lung de 26 de metri, la capătul căruia este o scobitură cu apă limpede și bună de băut. Din izvorul din care își astâmpărau setea în vechime locuitorii cetății pe timpul asediilor, beau astăzi mai ales tinerele mirese, convinse că își asigură în acest fel iubire în viața de cuplu.

Citeste si:  Tenis: Simona Halep, nominalizată la Fed Cup Heart Awards 2014

Fântâna captează, de la o adâncime de 18 metri, un izvor aflat la poalele cetății Sucidava, la 14 metri în exterior de zidul de apărare. Aceasta se compune din puțul propriu-zis și coridorul de acces, lung de 26 de metri, ce coboară în pantă până la izvor.

Monumentul a fost construit odată cu refacerea fortificației, în secolul al VI-lea d. H., de împăratul Iustinian, și a rămas în funcțiune până la abandonarea cetății, un secol mai târziu. Ea a fost descoperită în anul 1958 și restaurată în anul 1968. Este singura fântână monumentală de acest tip din Europa de Sud-Est din perioada romano-bizantină. Fântâna a fost creată cu scopul de a permite aprovizionarea cu apă în timpul asediilor fără a fi necesar ca locuitorii să iasă din cetate.

Vizitatorii cetății se opresc totdeauna și la ruinele sediului comandamentului cetății, descrisă pe un panou explicativ din apropiere drept „clădirea cu Hypocaust”, construcția stârnind interesul datorită sistemului de încălzire prin pardoseală cu care a fost prevăzută. Din podeaua construcției de formă dreptunghiulară s-a păstrat un fragment care a fost restaurat. Podeaua era susținută de opt șiruri a câte 22 de stâlpi (pilae), iar în spațiul dintre podea și baza stâlpilor circula aer cald provenind dintr-un captor aflat în exteriorul edificiului.

Citeste si:  Deputaţii au adoptat pe articole proiectul privind promovarea demnităţii umane

Un alt obiectiv important îl constituie un picior din podul de piatră construit peste Dunăre de împăratul Constantin cel Mare. Din fosta cetate romană se mai păstrează astăzi o criptă.

Sucidava a apărut ca un important centru economic și militar al tribului geto-dacic „Sucii”, numele său însemnând Cetatea Sucilor. În urma cuceririi Daciei de către romani, pe teritoriul actualei localități Celei s-a ridicat un castru roman care a contribuit la dezvoltarea orașului civil roman Sucidava.

În timpul împăratului roman Aurelian (270-275) a fost zidită prima cetate de apărare, iar împăratul Constantin cel Mare (306-337) a rezidit această fortăreață, a construit un pod de piatră peste Dunăre, cel mai lung din acea perioadă, și a restaurat drumul roman din Câmpia română.

Citeste si:  Oficial rus:Ungaria solicită Rusiei sprijin pentru respectarea drepturilor minorităților din Ucraina

Cetatea a fost distrusă prima dată de huni (442-447), iar între anii 527 și 533 a fost refăcută de împăratul Iustinian, fiind distrusă definitiv de invaziile avaro-slave, în jurul anului 600. La Sucidava, stăpânirea romană s-a menținut fără întrerupere până la sfârșitul secolului al VI-lea. Din secolul următor, aria cetății a fost locuită de o populație românească. În secolele XIV-XVI, pe o parte a ei a fost construită o fortificație medievală.

Sucidava este vizitată în special de către grupuri organizate de elevi și studenți, de specialiști în domeniu, fiind un șantier arheologic școală, unde în fiecare an au loc cercetări de specialitate.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata