Cetatea Alba Carolina, cea mai bine conservată fortificaţie Vauban din Europa

Cea mai mare și mai bine conservată cetate de tip Vauban din Europa, fortificația bastionară din Alba Iulia, în a cărei restaurare au fost investite în ultimii ani zeci de milioane de euro, oferă posibilitatea vizitatorilor ‘efectuării unei călătorii în timp’ și să ‘respire aerul istoriei’.

După ani de restaurare, ‘Cealaltă Capitală’ oferă turiștilor o lecție de istorie total neconvențională, trăită pe viu, alături de personaje cum sunt soldații îmbrăcați în uniforma austriacă a primei jumătăți de secol XVIII, perioadă când a fost construită fortificația din Alba Iulia. Autoritățile locale susțin că la Alba Iulia, în ‘inima’ orașului, în Cetatea Alba Carolina, ‘istoria își retrăiește gloria’, iar ‘întoarcerea în timp’ este posibilă.

Dacă în anii trecuți turiștii se opreau doar pentru câteva ore prin Alba Iulia, în drumul lor spre Cluj Napoca sau Sibiu, în prezent, tot mai mulți, fascinați de fortificație, își rezervă un timp ceva mai îndelungat pentru a vizita cetatea Alba Carolina și a asista la diversele evenimente organizate aici, cum ar fi ceremonialul schimbului de gardă, care are loc zilnic, sau cel al salvelor de tun, desfășurat în fiecare sâmbătă în timpul sezonului turistic.

În Alba Carolina, mai la tot pasul poți să dai nas în nas cu câte un ‘soldat habsburgic’, membru al unei ‘armate’ constituite dintr-un corp de artilerie, unul de infanterie și un altul de cavalerie. Soldații Gărzii Cetății Alba Carolina se numără printre principalele atracții ale fortificației, nu numai copiii, ci și adulții înghesuindu-se să facă fotografii cu aceștia.

Citeste si:  Alba Iulia a obţinut, pentru al doilea an consecutiv, certificat de excelenţă TripAdvisor

Turiștii nu pleacă până nu se fotografiază și cu soldații de bronz amplasați în diverse locuri din interiorul cetății, alături de alte personaje — Domnița și Cavalerul, o florăreasă, orășeni, Filozoful, dar și monumente gen piramidă. Ei se pot caza în incinta cetății la singurul hotel de cinci stele din Alba, o investiție de peste patru milioane de euro, dat în folosință în prima clădire construită de austrieci în fortificația de tip Vauban și care a avut o destinație militară timp de aproape trei secole.

Hotelul Medieval, denumit astfel deoarece încăperile de la parter, din Bastionul Sașilor, sunt din perioada medievală, dispune de camere foarte spațioase, fiecare cu living, hol și baie mari, care dispun de aerare naturală. Plafonul restaurantului, local găzduit de Sala Regală, este susținut din grinzi de lemn masiv vechi de trei secole. Printre cei care și-au petrecut cel puțin un sejur aici se numără clienți veniți din țări ca Anglia, Croația, Franța, Elveția, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Serbia, Slovenia, Spania, Ungaria, Turcia, dar și din Israel, China, Canada și SUA.

Imobilul, care a găzduit inițial Manutanța, a fost construit în 1714-1715. A fost depozit militar pentru armata austriacă timp de două secole, iar ulterior a avut tot un rol militar, pentru armata română. Manutanța a servit ca magazie de provizii pentru alimentele garnizoanei, a furajelor pentru cai și a altor materiale.

Citeste si:  Judeţul Alba: municipiul Alba Iulia, reşedinţă de judeţ

Ansamblul Arhitectural ‘Hotel Medieval’ găzduiește și Sala Frumoasei Priveliști, Sala Vestigiilor Romane, Sala Cavalerilor Templieri, Camera Capitulară.

Cetatea din Alba Iulia deține o valoare turistică deosebită prin numărul mare de valori istorice, culturale, naturale și antropice regăsibile în acest sit, cu un potențial de atracție permanentă a turiștilor români și străini în sejururi/circuite sau turism de evenimente, cu specific.

Ridicată în timpul Imperiului Habsburgic, între 1714 și 1738, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fortificația, care ocupă o suprafață de peste o sută de hectare, are șapte bastioane — Eugeniu de Savoia, Sf. Ștefan, Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Capistrano și Sf. Elisabeta.

Aceasta ar fi trebuit să devină principala fortificație a Transilvaniei, fiind construită după cele mai noi metode de fortificare ale vremii, inspirată de sistemele concepute de marașalul Vauban, arhitectul militar francez. Fortificația avea rol atât în sistemul de apărare împotriva turcilor, cât și de consolidare a puterii habsburgice în teritoriile ocupate.

Cetatea bastionară este apărată de trei sisteme de fortificații. Ea are forma unui heptagon neregulat, cele șapte bastioane conferindu-i o imagine stelată, caracteristică cetăților de acest tip.

Intrarea în cetate se făcea prin șase porți, decorate cu statui și reliefuri. Trei dintre porți erau spre oraș, iar celelalte trei erau spre câmpul de instrucție. Din cele șase porți, adevărate monumente de arhitectură în cadrul ansamblului de construcții defensive ale fortificațiilor militare din cetate, s-au mai păstrat în forma inițială doar porțile I, III și IV, iar din poarta a II-a s-au conservat doar stâlpii laterali.

Citeste si:  Sala Unirii din Alba Iulia poate fi comparată, prin simbolurile ei, cu Capitoliul SUA

Porțile au fost supuse în ultimii ani unor ample lucrări de restaurare, una dintre acestea fiind practic reconstituită.

Cea mai impunătoare din cele șase porți, Poarta a III-a, unde se află și celula lui Horea, a fost redată circuitului turistic după mai bine de un deceniu de la demararea, în 1998, a lucrărilor de restaurare, care au costat peste 3,3 milioane de lei, bani acordați de la bugetul Ministerului Culturii.

Pentru ca restaurarea să fie completă, a fost refăcut și podul mobil de lemn, replică a celui existent în epoca medievală. Ultima referire documentară la vechiul pod mobil datează din 1849, din timpul asedierii cetății Alba Iulia în perioada revoluției. Nu se știe în ce condiții a dispărut podul mobil, iar șanțul a fost umplut cu pământ. Pentru a putea reconstrui podul, arhitecții din Alba Iulia au studiat planurile cetății, aflate într-o arhivă din Viena, precum și relatările despre cum anume se circula pe pod în timp de pace sau de război.

Situată între bastioanele Sf. Eugeniu de Savoia și Sf. Capistrano, asigurând intrarea în fortăreața propriu zisă, Poarta a III-a este susținută de patru piloni și opt pilaștri angajați ce susțin prin arcuri puternice bolțile deasupra cărora se ridică postamentul statuii ecvestre al lui Carol al VI-lea, împăratul austriac în timpul căruia s-a ridicat cetatea.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata