Drumul Incaşilor şi Peştera Chavet concurează pentru a fi înscrise în Patromoniul mondial al UNESCO

17

O minune în nori – Drumul Incașilor – și două aflate la adăpost de lumină – Rani-ki-Vav (India) și peștera Chauvet (Franța) – ar urma să fie înscrise în Patrimoniul mondial de Comitetul UNESCO, ai cărui membri se reunesc începând de duminică la Doha, transmite AFP.

Palatul Westminster, situat în inima Londrei, ar putea, în schimb, să fie plasat pe lista siturilor în pericol, iar Australiei i s-ar putea refuza cererea de a scoate de pe listă o parte din pădurile Tasmaniei.

În jur de treizeci de situri naturale și culturale, printre care cetatea Erbil din Kurdistanul irakian, se află în competiție pentru a le fi recunoscută ‘valoarea universală excepțională’ și a fi adăugate pe o listă deja lungă, ce conține 981 de nume din 160 de țări.

Citeste si:  Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa

Qhapaq Nan, drumurile construite de incași, întinse pe 30.000 de km și unind vreme de multe secole crestele Anzilor din șase țări (Argentina, Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador, Peru), reprezintă unul dintre siturile cele mai impresionante.

Prezentată de Franța, peștera Chauvet-Pont d’Arc (în Ardeche, sudul Franței) oferă o ‘mărturie unică și excepțional de bine conservată’ a primelor expresii ale geniului uman. Rămasă închisă timp de 20.000 de ani, după o alunecare de stânci, și redescoperită în 1994, ea conține peste o mie de desene, ‘expresie remarcabilă a primei creații artistice a omului’ în paleolitic, cu peste 30.000 de ani în urmă.

India a obținut un aviz favorabil pentru magicele sale Rani-ki-Vav sau ‘Fântânile în trepte ale reginei’, prezente pe râurile Sarasvati din Patan (în statul Gujarat din vestul Indiei). ‘Concepute ca un templu inversat subliniind caracterul sacru al apei’, ele sunt împărțite în șapte nivele de scări subterane și panouri sculptate, având ‘un caracter estetic unic’, conform experților.

Citeste si:  Automobilul supersonic Bloodhound este pregătit pentru primele teste din cursul verii

Siturile propuse sunt examinate de către două organe consultative care transmit Comitetului recomandările lor de înscriere sau nu în Patrimoniu. Comitetul este format din reprezentanții a 21 de state, aleși pe o perioadă de șase ani.

Aceste decizii au o puternică miză economică, deoarece clasarea unui sit în Patrimoniul UNESCO poate facilita deblocarea de ajutoare pentru conservarea lui și poate determina o creștere a turismului în zonă, scrie AFP. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata