Ionuţ Dumitru (CF): Datoriile firmelor în insolvenşă se recuperază în proporşie de 30% şi sunt venituri temporare

12

Reducerea contribuțiilor sociale /CAS/ nu se poate baza pe recuperarea, de către stat, a datoriilor de la contribuabilii aflați în insolvență, în primul rând pentru că, potrivit rapoartelor Băncii Mondiale, rata de recuperare în astfel de cazuri este, în medie, de 30%, iar aceste sume se încasează o singură dată, a declarat joi președintele Consiliului Fiscal (CF), Ionuț Dumitru.

„Dacă ne uităm în rapoartele Băncii Mondiale, pentru România, atunci când discutăm de o firmă în insolvență, cât durează insolvența și cât recuperează din creanță creditorul, discutăm de 30% rată de recuperare medie de creanță și o perioadă de peste trei ani. Dacă ne așteptăm ca un creditor, fie el și Fiscul, să recupereze în totalitate o creanță față de o firmă în insolvență, probabil că este iluzoriu. Pe de altă parte, firmele intră în insolvență pentru că nu-și pot plăti datoriile. Nu poți să crezi că toate datoriile vor fi plătite în totalitate, altfel firma nu era în insolvență. În al doilea rând, și dacă s-ar recupera toate datoriile respective, ele sunt venituri temporare, nu sunt venituri pe bază sustenabilă pe care statul le încasează de la an la an. Să-ți bazezi o măsură de reducere a fiscalității, care e pozitivă pentru mediul de afaceri, pe o măsură compensatorie temporară nu are sustenabilitate pe termen lung”, a explicat Ionuț Dumitru.

Citeste si:  Numărul firmelor radiate a crescut cu 8,11%, în primele 9 luni

Premierul Victor Ponta a declarat, recent, că există surse clare pentru susținerea reducerii CAS și pentru anii următori, dacă se recuperează datoriile de la contribuabilii aflați în insolvență, estimate la 40 de miliarde de lei, în acest scop fiind absolut necesară promulgarea noului Cod al insolvenței.

Pe de altă parte, Ionuș Dumitru susține că nici banii colectați din taxa pe stâlp nu vor mai fi suficienți pentru a acoperi reducerea de CAS, deși este vorba de aproximativ 1,5 miliarde de lei, mult peste estimarea inițială de 500 de milioane de lei, pentru că statul a pierdut deja un miliard de lei în primul trimestru din necolectarea taxelor și impozitelor.

„Deci deja acel câștig pe care-l avem pe taxa pe stâlp s-a epuizat prin necolectarea taxelor din primul trimestru. În plus, în estimarea inițială de buget era luată în calcul creșterea accizei la combustibil de la 1 ianuarie și ea a crescut de la 1 aprilie. Deci și acolo avem o pierdere față de estimările inițiale. Fără îndoială că este o măsură de care toată lumea are absolut nevoie, problema este că reducerea aceasta de CAS creează, fără măsuri compensatorii, un gol bugetar de ordinul miliardelor de lei”, a mai spus Dumitru.

Citeste si:  Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 92%, suspendările de activitate cu 42%, iar insolvenţele au scăzut cu 20%

Acesta susține că miza nu este pe 2014, pentru că măsura poate fi susținută două-trei luni, dar problema va fi în 2015 și în anii următori. „În textul de lege scrie de îmbunătățirea colectării ca măsură de acoperire. Toate guvernele după 1990 și-au propus îmbunătățirea colectării, dar nu s-a produs, deci nu poți să pleci de la o astfel de premisă. Anul 2015 trebuie să aducă o reducere a deficitului bugetar de la 2 și ceva la sută anul acesta, conform angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană, către 1,4%, deci o reducere de aproape un punct procentual. Dacă Guvernul a luat această decizie și vrea s-o păstreze, trebuie să găsească soluții de compensare pe parte de cheltuieli sau pe parte de venituri, dar în momentul acesta nu le avem”, a mai spus președintele Consiliului Fiscal.

Citeste si:  Senatul a adoptat, în aceeaşi formă, proiectul de lege privind reducerea CAS, respingând cererea de reexaminare

La rândul său, Mihai Tănăsescu, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții, susține că reducerea CAS nu va conduce la o derapare a deficitului bugetar în 2014 și în 2015, dar ar trebui însoțită de măsuri compensatorii.

„O asemenea măsură trebuie acompaniată puternic de o restructurare a administrației fiscale pentru a colecta mai bine și mai mult și, nu în ultimul rând, de o restructurare a cheltuielilor publice pentru o prioritizare mai corectă în așa fel încât volumul investițiilor să aibă un trend crescător”, a spus Mihai Tănăsescu.

Președintele Consiliului Fiscal, Ionuș Dumitru, și vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții, Mihai Tănăsescu, participă joi la dezbatere interactivă privind industria bancară. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata