Sala Unirii din Alba Iulia poate fi comparată, prin simbolurile ei, cu Capitoliul SUA

24

Sala Unirii din Alba Iulia, clădirea în care la 1 Decembrie 1918 a fost proclamată Unirea Transilvaniei cu România și în care sunt expuse Documentele Unirii, poate fi comparată, prin simbolurile ei, cu Capitoliul Statelor Unite ale Americii, consideră directorul general adjunct al Muzeului Național al Unirii (MNU), Constantin Inel.

„Sala Unirii este un templu național. Este locul unde România modernă se naște. Făcând o comparație, putem spune că este ca și Capitoliul SUA. Așa cum au americanii Sala Capitoliului, așa avem noi, în România, Sala Unirii. Este locul unde se pot vedea documentele originale, legate în șase volume, care au stat la baza semnării Declarației Marii Adunări Naționale de la 1 Decembrie 1918”, a declarat Constantin Inel.

Acesta este de părere că importanța și sacralitatea acestui loc trebuie să fie consacrate și de către autoritățile din ziua de astăzi, importanță care să fie materializată printr-o susținere la nivel național în vederea renovării clădirii.

„Cred că este o datorie națională și ar fi o măsură de urgență națională ca acest loc simbolic, Sala Unirii, să fie restaurat și renovat până cel mai târziu la împlinirea celor 100 de ani de la Marea Unire (2018 — n.r.)”, a spus directorul general adjunct al MNU Alba Iulia.

Citeste si:  Vâlcea: Povestea Colegiului Forestier - cum a ajuns un penitenciar comunist să fie un liceu frumos

Ultima modificare a Sălii a avut loc după 1989, când a fost schimbată pictura de pe cele două nișe, pictură care, speră reprezentanții muzeului, să fie înlocuită cât de curând, iar întreaga clădire să intre într-un proces de restaurare și reabilitare.

Fiind monument de categoria A, Sala Unirii, care face parte din complexul MNU, poate fi restaurată doar după obținerea avizelor necesare, reprezentanții muzeului, împreună cu cei ai Consiliului Județean Alba, în subordinea căruia se află, urmând să elaboreze un proiect în acest sens.

Directorul general al MNU, Gabriel Rustoiu, a menționat că a fost descoperită în depozitele muzeului pictura pe pânză, cu Galeria Voievozilor, realizată în urmă cu aproape o sută de ani de un pictor francez și care, spune acesta, ar trebui repusă la locul său.

Citeste si:  Cetatea Alba Carolina, vizitată din minibus electric

Imobilul Sălii Unirii a fost ridicat între 1898 și 1900, pe locul în care a funcționat o ospătărie, pentru a servi ca și cazinou pentru militarii din armata austro-ungară staționați în garnizoana cetății din Alba Iulia. Clădirea era cunoscută ca și Cazina Militară, fiind locul în care se țineau serbări și baluri.

A fost aleasă ca și loc în care să se întrunească în 1 Decembrie 1918 cei 1.228 de delegați fiindcă era cea mai mare clădire din Alba Iulia care putea găzdui un asemenea număr de oameni.

Sala Unirii a găzduit și banchetele oficiale date cu ocazia Încoronării la 15 octombrie 1922, Serbărilor Unirii din 20 mai 1929 și a dezvelirii Obeliscului lui Horea, Cloșca și Crișan la 14 octombrie 1937.

După Marea Unire, ținându-se cont de importanța simbolică extrem de mare pe care a obținut-o edificiul după acest act istoric, clădirea a fost modificată. Astfel, în 1921-1922, a fost modificat interiorul, s-au construit cele două nișe — nișa sudică și cea nordică, pe frescele cărora a fost amplasată o pictură pe pânză.

Citeste si:  Desert din vanilie servit în intestin de porc - o inovaţie gastronomică a unui bucătar din Alba

Tot atunci a fost modificată și intrarea în clădire, sub forma unui arc de triumf. Pe frontispiciul ei este o inscripție în limba latină, redactată de către Nicolae Iorga, prin care se consemnează importanța locației și a actului din 1918.

După 1948, Sala Unirii a intrat într-o perioadă de uitare, acordându-i-se din nou importanță după instaurarea regimului Ceaușescu și a politicii naționaliste dusă de acesta, a declarat purtătorul de cuvânt al MNU, Liviu Zgârciu.

Cu ocazia Semicentenarului Unirii, în 1968, clădirea este din nou modificată. Pictura pe pânză este înlocuită cu o pictură murală, direct pe zid, printre cei trei autori fiind și Horea Piliuță. Pictura, extrem de reușită, a fost înlocuită de cea realizată în urmă cu peste două decenii și care va fi schimbată cât de curând, a menționat Liviu Zgârciu.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata