Peştera Scărişoara – cea mai mare peşteră cu gheaţă din România

65

Peștera Scărișoara sau Ghețarul de la Scărișoara, cea mai mare peșteră cu gheață din România, cu o vârstă de peste 3.000 de ani, este situată în Munții Apuseni pe raza județului Albă, la 16 km de comună Scărișoara de la care și-a luat numele și de care aparținea administrativ. În prezent aparține comunei Gârda de Sus.

Declarată monument al naturii și rezervație speologică, peștera este al doilea ghețar subteran ca mărime din lume după cel din Slovacia. Situată la o altitudine de 1150 metri este renumită datorită prezenței în interiorul ei a unui ghețar cu o suprafață de peste 5000 metri pătrați, cu grosime a stratului de gheață cuprinsă între 26 și 37 metri.

Citeste si:  Peştera Scărişoara – adăpostul celui mai mare gheţar din România

Forma blocului de gheață se schimbă frecvent, întrucât odată cu încălzirea vremii se topește un strat de gheață gros de câțiva centimetri de la baza ghețarului, dar se reface în fiecare iarnă cu un nou strat la suprafață. Deși blocul de gheață dăinuie acolo de peste 3000 de ani, se află într-o continuă evoluție, oferind la fiecare câteva luni imagini diverse, spectaculoase. Chiar la intrare străjuiește și impresionează „Foca de gheață”.

Peștera Scărișoara face parte din sistemul carstic Ghețar — Ocoale — Dobreșți și s-a format în timpul glaciațiunii când munții în care este situată, erau acoperiți de zăpadă și gheață, având o singură deschidere în partea de sus unde se formau curenți de aer între suprafață și peșteră permițând astfel păstrarea gheții.

Citeste si:  Judeţul Bistriţa-Năsăud: prezentare

Data descoperirii peșterii nu se cunoaște cu exactitate, dar aceasta este menționată în anul 1863 de către geograful austriac Adolt Schmidl care a făcut primele observații și prima hartă a acesteia.

Cu o lungime totală de 750 m din care vizitabil 250 m, peștera are adâncime de 110 m. Accesul în ghețar se face prin câteva scări metalice ancorate în stânci, ce facilitează intrarea vizitatorilor printr-un aven (gură, cavitate) cu diametrul de 60 m și adâncimea de 48 m prin care se pătrunde în Sala Mare.

La baza avenului se găsește poarta propriu-zisă a peșterii, de unde coboară un perete de gheață înclinat, lung de 20 m și prelungit cu o galerie (68 m) care coboară în pantă accentuată până la adâncimea de 105 de metri ajungând la Rezervația Mare a peșterii. Această galerie cu limbi de gheață și cu multe concrețiuni, aflată la adâncimea maximă a peșterii, a fost numită Galeria Maxim Pop.

Citeste si:  ANM: Instabilitate atmosferică accentuată miercuri la nivelul întregii ţări; în zonele de deal şi de munte, averse cu caracter torenţial

În dreapta planșeului Sălii Mari, se rupe ca într-un tobogan abrupt de gheață o sală denumită sugestiv ‘Biserică’ datorită formațiunilor de stalagmite de gheață care iau forma unor sfinți, a unor lumânări aprinse și chiar a Maicii Domnului. Aceasta este zona turistică, restul fiind rezervație Științifică, cu două sectoare distincte.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata