- “Vom avea o problemă în cazul unei ierni mai aspre”
Din nefericire pentru europeni, conflictul dintre Kiev şi Moscova se repercutează şi asupra intereselor economice ale Uniunii Europene. Sugrumarea aprovizionării cu gaz a Ucrainei decisă săptămâna trecută de Gazprom care-şi motivează gestul prin datoria de aproximativ 4,5 miliarde $ pe care o are Kievul faţă de acesta constituie o provocare care poate avea un singur răspuns: închiderea sistemului de transport a gazului rus (care tranzitează Ucraina) către Europa.
Pentru a evita un astfel de gest, Bruxelles ul a anunţat deblocarea unui ajutor financiar de 500 milioane de euro pentru ca Ucraina să poată achiziţiona gaz de la companiile europene. Numai că, aşa după cum spuneam, soluţia este provizorie deoarece, conform estimărilor premierului ucrainean Arseni Iatseounouk, ceea ce se poate aduce pe acest canal de aprovizionare reprezintă aproximativ 500 milioane mc faţă cele 30.000 de mc necesari anual pentru “funcţionarea” Ucrainei.
Situaţia este cu atât mai complicată cu cât 15% din gazul european este furnizat de Gazprom care în eventualitatea adoptării unei astfel de soluţii poate consideră că este pus în faţa unei situaţii ilegale ceea ce a determinat Moscova să ameninţe, mai mult sau mai puţin voalat, că va reduce livrările de gaz către ţările care se angajează că vor ajuta Ucraina. Practic, Rusia încearcă să reamintească crizele din 2006 şi 2009 care a dat dureri de cap cancelariilor europene.
Numai că de atunci lucrurile s-au mai schimbat datorită faptului că au fost inaugurate noi gazoducte, iar ţările europene se pot ajuta între ele prin inversarea sensului de transport prin aceste linii de transport. Cu toate acestea nu trebuie neglijat faptul că Slovacia şi Bulgaria rămân în continuare dependente în proporţie de 80% de gazul rus ceea ce l-a făcut pe comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, să tragă un semnal de alarmă susţinând că dacă ostilităţile continuă “vom avea o problemă (în Europa, n.n.) în cazul unei ierni mai aspre”.
Iată de ce această criză nu este o simplă reglare de conturi pe marginea unei facturi energetice. De la plecarea fostului preşedinte ucrainean, Viktor Ianoukovitch, (care era pregătit să semneze un acord de colaborare cu Rusia), Vladimir Putin a dezgropat securea războiului trimiţând cancelariilor europene o scrisoare de ameninţare referitoare la escaladarea situaţiei din Ucraina.
La câteva zile de la semnarea acordului dintre Ucraina şi Uniunea Europeană, Moscova a încercat o nouă lovitură de forţă: “Nu trebuie să se aştepte la semnarea unui acord” referitor la furnizarea gazului avertiza Nikolaï Petrov, profesor la Înalta Scoală de economie din Moscova deoarece Kremlinul nu are nici un interes să găsească o soluţie crizei ucrainene. Moscova va încerca să agraveze situaţia înainte de a obţine un compromis.
Opinie împărtăşita şi cei de la Financial Times care apreciau că “pentru Gazprom nu există riscul să-şi piardă clienţii europeni care le aduc o parte din profiturile companiei. Compania poate aştepta iarna care va slăbi puterea de negociere a Ucrainei” după care se va trece la negocierea unui acord diplomatic.
În plus, recent, Gazprom a declanşat furie şi stupoare în cancelariile europene declarând că gazoductul South Stream aflat în constructive în sudul Europei prin Marea Neagră va fi utilizat exclusiv de compania rusă. Or, aceasta contravine regulilor Uniunii Europene care a suspendat pentru moment lucrările. Numai că, Rusia poate pune presiune asupra Europei prin tăierea alimentării cu gaz a gazoductelor ce tranzitează Ucraina.