Retrospectiva economică (săptămâna 23 – 29 iunie 2014)

Unul din evenimentele semnificative ale săptămânii 23 – 29 iunie a fost atragerea de către compania Electrica SA, pe Bursă, a sumei de 1,95 miliarde de lei, printr-o ofertă publică inițială. Prețul final la care acțiunile vor fi vândute investitorilor mari a fost stabilit la 11 lei pe acțiune. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a plasat peste 320 milioane de lei (echivalentul a 75 milioane de euro) pentru o participație de 8,6% în pachetul de acțiuni al distribuitorului de energie electrică.

Demisia ministrului Transporturilor, Dan Șova, a ținut, de asemenea, prima pagină a ziarelor, în săptămâna care s-a încheiat. Potrofoliul Transporturilor a fost preluat de Ioan Rus, iar Șova se va ocupa de campania PSD pentru alegerile prezidențiale.

* Autoritatea de Supraveghere Financiară /ASF/ va reduce cu 25%, începând din 16 septembrie, cota aplicată valorii tranzacțiilor cu instrumente financiare suportată de către cumpărător, informează marți un comunicat al ASF și Bursei de Valori București /BVB/.

Această cotă percepută de ASF va fi redusă de la 0,08% la 0,06%, măsura fiind prevăzută în Regulamentul pentru modificarea anexei la Regulamentul nr. 7/2006 privind veniturile Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, publicat de ASF vineri în Monitorul Oficial și care va intra în vigoare la data de 16 septembrie 2014.

Regulamentul mai prevede menținerea la nivelul de 0,04% a cotei din valoarea tranzacțiilor derulate pe piețele reglementate și/sau în cadrul sistemelor alternative de tranzacționare, de către intermediarii care au calitate de Market Maker, și exonerarea entităților autorizate, reglementate și supravegheate de ASF, de la plată în legatură cu emiterea unui aviz constituind răspuns oficial la chestiuni privind aplicarea legii și a reglementărilor, în prezent la nivelul de 10.000 lei.

* Activele nete ale celor cinci societăți de investiții financiare /SIF/ au crescut în luna mai cu 5,1% față de luna anterioară și au ajuns la 6,7 miliarde lei (1,5 miliarde euro), creșterea fiind de 2,9% față de finalul anului trecut, potrivit datelor publicate luni Asociația Administratorilor de Fonduri din România/AAF/.

Toate cele cinci SIF-uri au înregistrat aprecieri, începând cu 2,4% la SIF Muntenia și până la 8,6% la SIF Transilvania. Pe ansamblul celor cinci luni din acest an, cu excepția SIF Muntenia care este încă pe minus (-1,1%), toate celelalte patru SIF înregistrează creșteri cuprinse în intervalul 0,8% la SIF Moldova și 7,4% la SIF Transilvania.

* Firmele mici și mijlocii din România vor putea obține online certificatele privind datoriile la stat, atât la bugetul general, cât și la bugetele locale, măsură care va fi implementată, probabil, peste trei luni, a declarat ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediu de Afaceri și Turism, Florin Jianu. Ordonanța de Guvern (nr. aprobată în data de 19 iunie) a creat cadrul pentru implementarea acestor tipuri de măsuri, adică a relației pe care ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală n.r) o are cu contribuabilii, fie ei privați, fie publici. În plus, s-au introdus o serie de noi reglementări printre care și această relație online, care se va desfășura pe baza semnăturii electronice și pe baza unui ordin emis de ministrul de Finanțe, împreună cu ministrul Dezvoltării, care vor realiza, de fapt, normele metodologice de aplicare a acestei Ordonanțe.

Citeste si:  Patricia Kaas, Steve Vai, Uriah Heep şi Cristi Minculescu concertează în iunie la Bucureşti

* România urcă un loc în clasamentul trimestrial al atractivității investițiilor în proiecte de energie regenerabilă, ajungând pe poziția 31, de pe locul 32 în ediția anterioară, conform raportului firmei de servicii profesionale EY — ‘Renewable energy country attractiveness index’.

Astfel, România își îmbunătățește pentru a doua oară consecutiv poziția în topul EY, după ce în ediția din februarie România a urcat de pe locul 33 pe locul 32.

„Modificările continue în legislație încă reprezintă pentru România un impediment în calea ?relaxării’ activităților investiționale din piața de energie regenerabilă. Noul proiect legislativ apărut săptămânile trecute și care va intra în vigoare începând cu 1 august 2014, dacă va primi aprobarea Comisiei Europene, este rezultatul unor îndelungi discuții și aduce o gură de aer așteptată de marii consumatori de electricitate. Între timp, proiectele operaționale de energie regenerabilă, ?investite’ cu indicatori de profitabilitate atractivi, sunt cele care încă primesc atenție din partea investitorilor privați și a băncilor’, afirmă specialiștii EY România.

* Banca Comercială Română (BCR) a înregistrat, pe parcursul primelor 5 luni din acest an, o creștere de peste patru ori a vânzărilor de credite ipotecare acordate în lei, comparativ cu aceeași perioada din anul 2013, se arată într-un comunicat al băncii.’BCR înregistrează vânzări de credite ipotecare Casa Mea la un nivel cel puțin egal cu cel de credite ipotecare Prima Casă. Acesta este un semnal puternic că piața imobiliară este pe un trend ascendent sustenabil, tranzacțiile imobiliare putând fi susținute din activitatea de bază a băncii’, se arată în comunicat.

În prezent, BCR oferă clienților credite de finanțare a locuinței fără comisioane și o dobândă fixă de 5,25% pe o perioadă de cinci ani.

* Prințesa Lia a ținut o pledoarie pentru revigorarea brandului Ana Aslan și a mărcii Gerovital, prin dezvoltarea turismului medical în România, într-o conferință organizată de Camera de Comerț Româno — Malteză (CCRM).

‘De ce institutul Ana Aslan este acum în faliment, cu camere sărăcăcioase și săli de baie murdare? Vă sugerez să nu mai irosim timp în privința reconstruirii institutului Ana Aslan. Pe plan internațional este uimitor cât de multe persoane apreciază încă marca Gerovital și brandul Ana Aslan. Turismul medical este o confruntare pe care România trebuie să o recunoască, de care trebuie să fie conștientă. Turismul medical poate aduce beneficii într-o gamă largă de industrii secundare. Turismul medical poate genera afaceri în multe alte domenii’, a spus soția prințului Paul.

Prințesa Lia a invitat investitorii din Malta să vină pe piața din România, unde pot găsi bune oportunități de afaceri.

‘Vă invit să veniți în România și vă veți convinge că România poate face ce alții au spus că nu pot să facă’, a subliniat prințesa Lia.

* Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) va recunoaște în tarifele plătite de populație, de la 1 iulie, jumătate din taxa pe construcțiile speciale pe care o vor plăti în acest an Hidroelectrica și Nuclearelectrica, a declarat, luni, Marian Cernat, director în cadrul ANRE, prezent la Forumul Energetic Regional FOREN 2014.

Citeste si:  Udrea, Berceanu şi Şeitan, miniştrii urmăriţi de Fisc

‘Vom recunoaște în tarife jumătate din taxa pe construcțiile speciale pe care o vor plăti în acest an cei doi producători de energie care livrează electricitate populației, respectiv Hidroelectrica și Nuclearelectrica. Nu s-au finalizat încă calculele privind prețul final de la 1 iulie’, a spus Cernat.

El a menționat că, în cazul Hidroelectrica, este vorba de o majorare de 10,5 lei pe MWh, iar, la Nuclearelectrica, de 8,3 lei pe MWh.

* Comisia de de buget-finanțe din Senat a respins o propunere a președintelui Cartel Alfa Bogdan Hossu de reducere a CAS la angajat.

Comisia a avut o ședință în care a dat raport favorabil proiectului Guvernului cu privire la reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator. La discuții a participat și liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, care a cerut ca reducerea să se facă la angajat pentru că ar stimula consumul.

„Masa salarială în PIB a scăzut sistematic. A crescut valoric, dar procentul ei în PIB a scăzut. Asta înseamnă că puterea de cumpărare a cetățenilor a scăzut legat de acest lucru. Modul de distribuire a creșterii economice nu s-a reflectat în puterea de cumpărare. Noi propunem să se facă reducerea CAS la angajat și atunci am în mod implicit ridicarea puterii de cumpărare și creșterea consumului pe piața internă, ori dacă rămâne la angajator să se facă o creștere de cel puțin 25-30% a salariului minim ca să se poată echilibra”, a spus Hossu.

* România și Israel vor colabora pentru dezvoltarea unor capacități românești de producție din industria aeronautică și de apărare, fiind identificate și posibilități de dezvoltare a unor proiecte comune în energie, chimie, petrochimie, logistică, infrastructură și IT, a anunțat, marți, Ministerul Economiei (ME).

În acest sens, ministrul Economiei, Constantin Niță, a făcut o vizită în Israel, unde a avut întâlniri cu conducerile unor importante companii precum Shlomo Group, Israel Corp., Israel Electric Corporation, Israel Aerospace Industry, Elbit Systems și Maman Group. Au fost evidențiate posibilitățile de colaborare și dezvoltare a unor proiecte comune în diverse sectoare precum industria de apărare, aeronautică, energie, chimie, petrochimie, logistică, infrastructură și IT.

* Rata șomajului a fost de 7,2% în primul trimestru din 2014, iar rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 59,5%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică /INS/.

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de două puncte procentuale (8,1% pentru bărbați față de 6,1% pentru femei), iar pe medii rezidențiale, de 2,4 puncte procentuale (8,3% pentru mediul urban, față de 5,9% pentru mediul rural).

Rata șomajului a atins nivelul cel mai ridicat (25,7%) în rândul tinerilor (15-24 ani).

Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 64,2%, la o distanță de 5,8 puncte procentuale față de ținta națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

* Execuția bugetului Trezoreriei Statului la data de 31 decembrie 2013 s-a încheiat cu un excedent de 368,5 milioane lei, potrivit unui proiect de hotărâre privind aprobarea bilanțului general și a contului de execuție a bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2013, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice /MFP/.

Citeste si:  Tariful mediu al poliţelor RCA ar putea creşte cu 3% în 2015

Veniturile bugetului Trezoreriei Statului, de 1,29 miliarde lei, reprezintă în principal dobânzi încasate aferente soldului contului curent general al Trezoreriei Statului păstrat la Banca Națională a României, dobânzi acumulate aferente titlurilor de stat de tip benchmark, dobânzi din finanțarea temporară a deficitelor bugetare și refinanțarea datoriei publice.

Cheltuielile bugetului Trezoreriei Statului, în sumă de 923,23 milioane lei, reprezintă dobânzi aferente datoriei publice interne directe (751,98 milioane lei), dobânzi la depozite și disponibilități păstrate în contul curent general al Trezoreriei Statului (150,04 milioane lei), precum și alte cheltuieli (21,2 milioane lei).

Bugetul inițial al Trezoreriei Statului pe anul 2013 prevedea venituri în sumă de 1,1 miliarde lei și cheltuieli în sumă de 1,1 miliarde lei, cu un excedent bugetar în sumă de 8,79 milioane lei.

* Reluarea creditării nu depinde, decât din punct de vedere contabil, de scoaterea în afara bilanțului a creditelor neperformante, ci va fi determinată de nevoia băncilor de a face profit, a declarat marți viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, în cadrul unei conferințe de profil.

„Am sugerat băncilor că ar fi bine să scoată în afara bilanțului acele credite neperformante fără speranță de recuperare și care sunt provizionate pentru a-și ușura din punct de vedere contabil capacitatea de relansare a creditării în noile circumstanțe în care accesul la fonduri nu mai este o dificultate și nivelul dobânzilor la lei a făcut pentru prima dată extrem de atractivă creditarea în monedă națională. (…) Curățirea bilanțului poate fi mai degrabă o premisă contabilă, dar premisa reală va fi dată de presiunea economiei reale, nu neapărat o presiune a cererii de credite, cât de nevoia băncilor de a face profit”, a explicat Bogdan Olteanu.

* Creanțele generate de firmele aflate în insolvență, la nivel național, reprezintă 20% din PIB, aproximativ 25 de miliarde de euro, a declarat marți președintele executiv al Asociației Române a Băncilor, Florin Dănescu.

„Noua Lege a insolvenței este cu adevărat mai bună decât ceea ce era înainte, dar rămâne această mare întrebare — felul de aplicare. Dacă modalitatea de aplicare a acestei legi rămâne aceeași nu facem niciun pas înainte. Vorbim de 20% din PIB creanțe, aproximativ, pentru că încă în România acest fenomen este foarte puțin transparent, este foarte greu să procuri date. 20% din PIB reprezintă aproximativ 25 de miliarde de euro, creanțe aflate în insolvență la nivel național, din care băncile au partea de credit de 5,4 miliarde de euro. Iată că băncile reprezintă cel mai mic creditor, pentru că ceilalți doi creditori sunt reprezentați nu numai de către stat care, noi credem, că are aproximativ 10 miliarde de euro creanțe ale companiilor aflate în procedură de insolvență, iar 10 miliarde de euro s-ar afla la nivelul celorlalte companii, din cauza blocajelor financiare”, a explicat Dănescu.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close