Mănăstirea Putna şi mormântul Domnitorului Ştefan cel Mare

129

La 2 iulie 2014 se împlinesc 510 ani de la moartea domnului Moldovei, Ştefan cel Mare (1457-1504), personalitate marcantă a Evului Mediu românesc. La 20 iunie 1992, a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română: Dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Prima şi cea mai importantă ctitorie religioasă a domnitorului Ştefan cel Mare, mânăstirea Putna, a fost începută la 10 iulie 1466, la un an după cucerirea cetăţii Chilia (1465), pe locul unei bisericuţe de lemn.

Concepută ca necropolă domnească, mânăstirea a fost terminată în anul 1469. La 3 septembrie 1470, biserica a fost sfinţită, primind hramul ”Adormirea Maicii Domnului”. Această ctitorie este considerată de specialişti ca fiind un prototip al stilului moldovenesc în arhitectura bisericească, caracterizat prin influenţe bizantine şi gotice.

Citeste si:  Doina Levintza - talent, personalitate, forţă creatoare

Mânăstirea adăposteşte mormântul lui Ştefan cel Mare, precum şi mormintele a două dintre soţiile voievodului şi a doi dintre fiii săi.

Este amplasat în camera mormintelor sau gropniţă, care face trecerea către naos prin două coloane masive. Făcut din porunca Domnitorului, cu doisprezece ani înainte de moartea acestuia, mormântul Binecredinciosului Voievod Ştefan se află în partea de sud a gropniţei.

Lespedea funerară este împodobită cu sculpturi reprezentând o împletitură de frunze de stejar şi semipalmete cu flori şi ghiuzele. Alături se află mormântul Doamnei Maria Voichiţa, iar pe latura de nord — alte trei morminte: cel al Doamnei Maria de Mangop şi cele ale lui Petru şi Bogdan, fiii ei şi ai Voievodului Ştefan(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata