Prahova: Vechea poveste a zmeurei de la Gornet riscă să se sfârşească

Din vremuri de demult, în comuna prahoveană Gornet se cultivă zmeură, plantațiile fiind, pentru mulți dintre localnicii din zonă, o sursă importantă de venit. Și pentru că datorită delicioaselor fructe comuna a devenit un punct de referință pe harta județului, autoritățile locale au organizat o sărbătoare dedicată acestora, Festivalul zmeurei, care se va desfășura sâmbătă, 5 iulie, aflându-se la prima ediție.

În ciuda demersului autorităților, sătenii sunt îngrijorați și spun că povestea cu aromă de zmeură este pe cale să se sfârșească…

Primarul Nicolae Negoițescu a declarat că, de fapt, acest festival a mai fost organizat și în trecut, dar concomitent cu Zilele comunei. Anul acesta însă are loc prima ediție independentă a festivalului, edilul punctând că, dată fiind tradiția din zonă, se justifică separarea celor două sărbători.

Gornenii spun că, practic, au crescut printre plantațiile de zmeură din comună, tradiția venind din vremuri îndepărtate, fără ca cineva din zonă să poată plasa cu exactitate în timp debutul acestei activități.

‘Se cultivă din timpuri mai îndepărtate. De când eram mic copil culegeam cu un unchi, iar el ne cumpăra încălțări, că îl ajutam la cules de zmeură. Fac bani frumoși cei care au teren mai mult cultivat cu zmeură, dar culturile nu mai sunt cum erau odată’, mărturisește o femeie de aproximativ 60 de ani pe care am întâlnit-o pe stradă, cărând o găleată din care se răspândea aroma acestor fructe.

Citeste si:  Prahova: Tohani, un colţ mediteranean pe locul unei foste mări

De altfel, în această perioadă, pe orice uliță din sat ai merge întâlnești persoane, tineri, bătrâni gârboviți de povara anilor și de muncă, dar și copii, care cară găletușe cu zmeură.

Domnul Papuc, așa cum i se spune în sat, susține că, în Gornet, cine nu are măcar o grădină cu zmeură nu e gospodar! ‘Cine nu are o grădiniță de zmeură nu e gospodar. E singurul mijloc de trai al gorneanului.

Noi așa ne-am pomenit, cu zmeură. Din asta trăiesc oamenii din Gornet, majoritatea chiar un an de zile, mai ales bătrânii. Dacă ne ajută cineva, se trăiește din ea, dacă nu, dispare totul în câțiva ani. Noi sperăm că nu se termină povestea cu zmeura de Gornet, dar nu avem de unde să știm ce va fi’, a explicat domnul Papuc.

Suprafața cultivată cu zmeură la Gornet s-a redus drastic în ultimii ani, cea mai mare problemă a producătorilor fiind aceea că nu au unde să își vândă recolta pentru că, spun ei, pe piață au apărut fructe din afara țării.

Citeste si:  KPMG: Modificările Codului Fiscal introduc neclarităţi

Munca producătorilor este una migăloasă, fructele fiind culese cu mare grijă, boabă cu boabă, aceasta fiind încununată de dragostea și pasiunea pe care gornenii le pun în această activitate.

În zonă exista în anii trecuți un centru de colectare, iar zmeura era dusă acolo de localnici, producția ajungând apoi în toată țara și chiar în afara granițelor. Acum însă fiecare dintre ei se luptă pe cont propriu pentru a-și vinde marfa, iar timpul le este aprig dușman pentru că zmeura rezistă maxim două zile. Atunci când cumpărătorii nu se ivesc, fructele sunt fie transformate în produse precum sirop sau gem, fie puse la țuică sau chiar aruncate, în funcție de cantitatea pe care o are fiecare.

‘Producția nu mai este ce era odată. Oamenii au renunțat pentru că problema e că nu mai avem unde să o valorificăm, stăm cu ea pe stradă, doar o veni cineva și ne-o cumpără la preț de nimic.

Înainte aveam centru de colectare și culegeam, luam caserole, culegeam direct în ele și le duceam la centru și de acolo pleca în toată țara și poate și peste hotare. Chiar a venit cineva la noi și a zis că acum ia zmeură din Bulgaria, cu toate că nu are același gust bun ca a noastră. Dacă nu o vindem, facem sirop, gem, dulceață. Alții o aruncă sau o bagă la țuică, depinde câtă au’, spune, cu sinceritate, o femeie pe care am întâlnit-o în localitate.

Citeste si:  Prahova are o contribuţie de 2,6% la exporturile României

Un localnic a găsit, de câțiva ani, o soluție de criză. El adună o parte din producția de la consăteni și o vinde pe Valea Prahovei sau la cofetării, uneori chiar pe datorie. ‘O ducem unde reușim să o vindem. De-a lungul anilor s-au format diverse portițe, către cofetării, restaurante sau la piețarii din alte orașe. Asta pe care o am aici merge spre Brașov și Valea Prahovei, la piețe, cofetării și parcările unde vând romii la caserole. Luăm cu șapte lei de la producători sau mai puțin, în funcție de calitate. Cofetăriile nu au banii pe loc, dau pe datorie, în funcție de asta ne formăm prețurile’, spune Alexandru.

Deasupra problemelor actuale rămâne însă speranța că povestea zmeurei de la Gornet nu se va sfârși... (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

 

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata