Cetatea Neamţului, de 620 de ani strajă peste Valea Ozanei

26

De peste 620 de ani, Cetatea Neamț stă de strajă peste toată valea Ozanei până spre Agapia și Văratec. Cetatea a fost amintită de marii scriitori ai României în operele lor.

Ștefan Bolintineanu descrie în poezia ‘Muma lui Ștefan cel Mare’ înfrângerea din lupta de la Valea Albă — Războieni, în fața sultanului Mahomed Cuceritorul.

Costache Negruzzi aduce aminte în nuvela ‘Sobieski și românii’ despre vitejia plăieșilor în fața oastelor polone, dar și de poziția strategică a cetății.
În ‘Amintiri din copilărie’, marele povestitor Ion Creangă descrie ‘Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul, în care se oglindește cu mâhnire, de atâtea veacuri, Cetatea Neamțului’.

Istoria Cetății datează de la finalul secolul al 14-lea, fiind construită, strategic, pe culmea Pleșu, de către Petru I Mușat, între anii 1374 — 1391.

‘Au fost trei frați, Petru, Ștefan și Roman Mușat, care s-au despărțit la timpul potrivit, iar Petru Mușat vine de la Suceava, peste deal, și așează aici temelia Cetății. Intrarea principală în interiorul Cetății nu este pe unde vin astăzi turiștii, ci pe a doua poartă, denumită Poarta Mușatină, iar podul era inițial în linie dreaptă’, a spus muzeograful Mihai Cucolea.

Citeste si:  Baritonul Dan Iordăchescu a murit

Acesta a adăugat că întărirea Cetății atât strategic cât și militar a fost realizată de voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt. ‘Marele voievod Ștefan cel Mare și Sfânt întărește toată țara Moldovei din punct de vedere militar și apoi politic. Este vorba de capitala Suceava și de cetățile de la Soroca, Chilia, Tighina, Hotin, Cetatea Albă, Baia, Șcheia, Roman și Cetatea Neamț.

A adus meșteri italieni, ardeleni și moldoveni și a înălțat-o. A avut trei etaje, un confort deosebit, avea un acoperiș din foiță de plumb și alamă, într-un cuvânt avea formă de castel. Voievodul a schimbat și sistemul de apărare a Cetății. A dărâmat podul liniar și a făcut podul sub formă de semicerc, pe care vin astăzi turiștii. Însă acest pod nu avea balustradă, pentru că dușmanii trebuiau să fie primiți ‘cum se cuvine’, a povestit muzeograful Cetății.

Citeste si:  MOB CONCEPT SRL - notificarea privind propunerea de intrare în faliment în procedura generală

Poetul Ștefan Bolintineanu descrie în ‘Muma lui Ștefan cel Mare’ episodul în care Ștefan cel Mare se retrage la Cetatea Neamțului, fiind înfrânt de sultanul Mahomed Cuceritorul: ‘Ce spui, tu, străine? Ștefan e departe; Brațul său prin taberi mii de morți împarte. Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu; De ești tu acela, nu-ți sunt mumă eu! (…) Du-te la oștire! Pentru țară mori! Și-ți va fi mormântul încoronat cu flori!’.

‘Lupta a avut loc la Valea Albă — Războieni, unde Ștefan cel Mare și Sfânt a pierdut lupta. Se retrage rănit la cetate, noaptea târziu, bate la poartă și un glas de bătrână întreabă cine este acolo. În interiorul cetății, în vremuri de război era familia sa, probabil și mama sa cum spun cronicarii, o parte din averea Moldovei adusă de la Suceava, foarte mulți copii ca să nu fie luați și făcuți ieniceri, și oștenii care făceau paza. Ștefan ia drumul Sucevei, bate la ușa chiliei lui Daniil Sihastru, dar părintele nu-l primește pentru că își făcea rugăciunea. Abia după ce termină rugăciunea îl primește și îi dă o povață părintească. ‘Măria Ta, nu închina țara dușmanului. Ține post negru pentru tine și oștirea ta timp de trei zile și trei nopți, iar pe steagul de luptă așează Icoana Sfântului Gheorghe, purtătorul de biruință și să faci o biserică în cinstea lui, iar izbânda va fi a Măriei Tale’.

Citeste si:  Câţiva paşi făcuţi în pauza de prânz contribuie la îmbunătăţirea motivaţiei şi a productivităţii muncii
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata