Margareta Pâslaru – o viaţă închinată muzicii şi actelor umanitare

Este una dintre cele mai mari și apreciate soliste de muzică ușoară ale acestei țări, care a impresionat prin timbrul său grav, total aparte, dar a cucerit și prin cei mai frumoși ochi albaștri din muzica românească.

Margareta Pâslaru – care la 9 iulie 2014 a împlinit 71 de ani – a adus bucurie prin muzică, iar în ultima vreme a adus bucurie prin generozitatea sa, acționând în numeroase campanii de caritate.

S-a născut la 9 iulie 1943, în București. Și-a făcut debutul, elevă fiind, în muzica ușoară, în 1958, la un eveniment, care a avut loc la Casa de Cultură Grivița Roșie. Acolo a fost descoperită de Ileana Pop, care realiza transmisii TV de la Casa de Cultură, în care apare și Margareta. În acea perioadă a obținut Premiul I pe Capitală, la Festivalul artiștilor amatori.

Într-o emisiune dedicată sportivilor români participanți la Olimpiada de la Roma, ”Toată lumea face sport”, din 10 iulie 1960, este solicitată de realizatori (Valeriu Lazarov și George Mihalache) și cântă ”Picolissima serenada” în limba italiană. După aceea, lansează, cu Marina Voica, un cântec care a devenit un mare șlagăr al anilor ’60 — ”Pe aripa vântului”. După mai bine de 20 de ani, cele două artiste au lansat, la Mamaia, șlagărul ”Baladă”.

Citeste si:  ALUBEL EXPO SRL - notificare privind deschiderea procedurii generale de insolvenţă

Marele compozitor George Grigoriu, auzind-o cântând și apreciindu-i timbrul special, compune pentru ea ”Chemarea mării”, care devine primul ei mare șlagăr. Cu același cântec debutează și la radio, iar ”Chemarea mării” marchează și debutul discografic al Margaretei, bătând toate recordurile de vânzare ale anilor ’60. Mai târziu, George Grigoriu a fost cel care a numit-o ”un mit al muzicii ușoare”.

Discul de Aur — primit în 1968 — o catapultează la Cannes, anul următor, unde i se decernează Trofeul M.I.D.E.M. și apare pe aceeași scenă cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.

A studiat pian, balet, pictură, cursul de perfecționare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă (Ministerul Culturii), la clasa Cameliei Dăscălescu. Sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad a fost bunicul Margaretei Pâslaru.

Urmează o ascensiune rapidă pentru tânăra cântăreață, care lansează șlagăr după șlagăr: ”Mandolina mea” și ”Polca dragostei” de George Grigoriu, ”Două rândunici” de Radu Șerban, ”Cum e oare?” de Florin Bogardo, ”Margarete” de Temistocle Popa, ”Va veni o clipă” de Paul Urmuzescu. În același timp, realizatorul Valeriu Lazarov, o invită (pe lângă emisiunile curente de varietăți) să cânte și să joace în trei scurtmetraje muzicale de televiziune, pentru străinătate, fiind premiată la Montreaux și Monaco.

Citeste si:  Tragerile Speciale Loto ale Sărbătorilor de Paşti

Vocea cu infinite posibilități de exprimare și timbrul grav al Margaretei îi inspiră pe compozitorii clasici ai muzicii ușoare, precum Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au încredințat creațiile lor. Astfel Margareta Pâslaru își creează un repertoriu vast, la care se adaugă șlagăre internaționale: ”Trandafirii tăi”, ”În grădina bucuriilor”, ”Harap Alb”, ”Spuneam că nu-mi pasă”, ”Poate vreți să dansați”, etc.

Din repertoriul său sunt înregistrate aproximativ 680 de melodii la Radio, Electrecord, Televiziune, piese cântate în turneele din țară și străinătate. Apreciata cântăreață evoluează excelent ca actriță în teatru și film, abordează folclorul, începe să compună cu originalitate muzică și text, acompaniindu-se la pian.

Citeste si:  Mirabela Dauer, un ''rac înaintaş''

Margareta Pâslaru este distribuită de maestrul Liviu Ciulei, alături de Toma Caragiu, în 1964, în piesa ”Opera de trei parale” de Bertold Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”. Piesa s-a jucat în patru stagiuni, aproximativ 400 de reprezentații, și a beneficiat de o distribuție de excepție: Clody Bertola, Victor Rebengiuc, George Măruță și Rodica Tapalagă.

Este distribuită, în 1968, în spectacolul de teatru radiofonic ”Nu sunt Turnul Eiffel” de Ecaterina Oproiu, regia Valeriu Moisescu, apărut, apoi, și pe disc vinil, în rolul Manți, alături de Octavian Cotescu, Vasilica Tastaman, Rodica Tapalagă, Cornel Coman, Mihai Pălădescu. Un an mai târziu, apare în serialul radiofonic ”Șoseaua Nordului” după romanul lui Eugen Barbu, regia Constantin Moruzan, în rolul Marta, alături de Constantin Brezeanu, Victor Rebengiuc, Corado Negreanu, Mircea Albulescu, Emil Hossu.

Tot în 1968, juriul internațional al Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Mențiunea ”Cerbul de Aur”, ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediții.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata