Pomelnicul de la Mănăstirea Bistriţa, vechi de peste 600 de ani

Situată la opt kilometri de municipiul Piatra-Neamț, Mănăstirea Bistrița este una dintre cele mai importantă așezări monahale din județul Neamț, fiind ctitoria în anul 1407 a domnitorului Alexandru cel Bun. La acea vreme, domnitorul a înzestrat mănăstirea cu sate, moșii și odoare scumpe.

Istoria mănăstirii a cunoscut o nouă etapă în anul 1498, când domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt a zidit un turn clopotniță, cu paraclis, închinat Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, cu o pictură în frescă de o mare valoare artistică și iconografică, care se păstrează până astăzi.

În 1546, domnitorul Petru Rareș a renovat mănăstirea și a construit un zid împrejurul ei. De asemenea, acesta a dăruit mănăstirii satul Mojești cu tot cu venitul produs de acesta. Opt ani mai târziu, domnitorul Alexandru cel Bun a renovat complet mănăstirea.

Citeste si:  La ponderea lucrătorilor pe cont propriu, România, pe primele locuri în UE

Mănăstirea Bistrița are o valoare istorică și arheologică deosebită, fiind zidită în stil bizantin, bogat ornată, având ușa de la intrare păstrată din momentul construirii.

În incinta mănăstirii se remarcă icoana Sfintei Ana, primită ca dar, la 1401, de doamna Ana, soția domnitorului Alexandru cel Bun, din partea împărătesei Irena, soția împăratului bizantin Manuil al II-lea Paleologul și de Patriarhul Matei al Constantinopolului.

Ulterior, familia voievodală dăruiește icoana Sfintei Ana Mănăstirii Bistrița. În secolul al 18-lea, icoana a fost restaurată, iar în anul 1853 a fost așezată într-o nouă strană de lemn sculptat și aurit, donată de Ieromonahul Varnava, egumenul Mănăstirii Pângărași, care s-a vindecat aici de o grea boală, cum reiese din însemnarea de pe medalionul de deasupra ei.

Citeste si:  Naveta spaţială Columbia a avut comandant o femeie pentru prima dată

Incintă mănăstirii are o formă aproape pătrată, fiind înconjurată de un zid din piatră, înalt de 4 până la 6 metri, prevăzut pe alocuri cu metereze și zid de strajă. Intrarea în mănăstire se face prin bolta unui turn, cu un paraclis la etaj închinat Sfântului Ierarh Nicolae, care, împreună cu clădirea din stânga și zidul înconjurător al mănăstirii au fost zidite de Petru Rareș între 1541-1546. Zidul a servit nu numai ca împrejmuire ci și ca zid de apărare, refăcut în anul 1776 de egumenul Iacov Arhimandritul.

În partea de nord-est a bisericii se află turnul clopotniță zidit de domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt în anul 1498, cu un paraclis la etaj, închinat Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. În curte se află și casa domnească a lui Alexandru cel Bun, restaurată de Petru Rareș, de care se leagă un corp de chilii din secolul al 18-lea.

Citeste si:  hitchBOT, robotul care şi-a propus să vadă dacă poate avea încredere în oameni

Mănăstirea Bistrița este locul în care a fost creat unul dintre cele mai vechi monumente ale culturii medievale românești, respectiv Pomelnicul de la Bistrița. Acest pomelnic oferă cele mai interesante date despre începutul istoriei voievodale și bisericești din Moldova. Început, continuat și încheiat la această mănăstire, în care sunt trecuți domni și membri ai familiei acestora, arhierei, arhimandriți, călugări, donatori de tot felul, mari dregători, logofeți, vornici, hatmani, și oșteni de frunte căzuți în lupta de la Podul Înalt, este, fără îndoială, o lucrare istoriografică de referință pentru trecutul istoric al Moldovei.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata