Judeţul Mureş: scurt istoric

33

Săpăturile arheologice efectuate de-a lungul anilor pe teritoriul actual al județului Mureș, care a făcut parte din provincia romană Dacia, au scos la iveală numeroase mărturii materiale de la dacii care au populat aceste ținuturi (unelte din fier descoperite la Mărculeni, vase ceramice, terra sigillata, opaițe, capul zeiței Iunona, din alabastru, de la Cristești și Sighișoara, tezaurele monetare de argint de la Sighișoara, Cristești, Târgu Mureș ș.a.) și de la care s-au păstrat castrele romane de la Brâncovenești, Călugăreni, Sighișoara, etc. ce făceau parte din linia de fortificații de importanță strategică a limesului de Nord-Est al Daciei romane.

După retragerea legiunilor și a administrației romane din Dacia (271/275), populația autohtonă a continuat să trăiască neîntrerupt pe aceste meleaguri aflate la adăpostul munților și ceva mai ferite de invadatori.

Permanența populației autohtone în limitele de azi ale județului Mureș este ilustrată de numeroase descoperiri datând din secolul al III-lea și până în secolul al XI-lea, identificate în arealele localităților Sântana de Mureș (secolele III-IV), Cipău (secolele III-VIII), Iernut (secolele III-VI și X-XI), Morești (secolele III-XI), Târgu Mureș (secolele IV-IX), Sighișoara (secolele IV-IX), Luduș (secolele V-VI), ș.a. În secolele IX-X, la Morești, unul dintre centrele voievodatului lui Gelu, a existat o importantă cetate cu rol de apărare.

Cu toate eforturile populației românești de a-și apăra autonomia formațiunii politice autohtone și libertățile obștilor, din a doua jumătate a secolului al XI-lea și până la începutul secolului al XIII-lea, regatul feudal ungar și-a extins dominația în Transilvania până către aceste zone, introducând ca unitate administrativă, în teritoriile cucerite, comitatul (actualul județ Mureș a fost inclus în comitatele Târnava, în 1214, și Turda, în 1256).

Citeste si:  IPJ Ilfov: 12 persoane, reţinute în urma percheziţiilor într-un dosar cu un prejudiciu de peste 100 de milioane de dolari

În secolul al XII-lea, regalitatea ungară a adus în aceste regiuni pe secui, iar la începutul secolului al XIII-lea, pe sași. Ulterior, sașii s-au organizat în scaunul Sighișoara (1337), iar secuii în scaunul Mureș (1409).

O dată cu dezvoltarea societății feudale, numărul așezărilor omenești a crescut necontenit, documentele vremii consemnând existența, în secolul al XVIII-lea, a 339 de localități în perimetrul actual al județului Mureș.

Dintre acestea, Sighișoara (menționat, documentar, prima oară, în 1224) și Târgu Mureș (1300) au avut, în Evul Mediu, un rol important în viața politică, economică și culturală a societății mureșene.

În secolele XV-XVI, țăranii iobagi, români, sași și secui, din mai toate satele mureșene au participat la marea Răscoală de la Bobâlna (1437-1438), precum și la cea din 1514 condusă de Gheorghe Doja.

Alte evenimente mai importante petrecute pe teritoriul actual al județului Mureș, în secolele XVI-XVIII, au fost: răscoala secuilor din 1562, participarea locuitorilor mureșeni la campania antiotomană din Țara Românească, în 1595, condusă de Mihai Viteazul, asedierea și pustiirea orașelor Târgu Mureș și Sighișoara în 1601 și, respectiv, 1602, de trupele generalului Basta, ca represalii pentru participarea populației mureșene la luptele comandate de Mihai Viteazul; cucerirea și incendierea orașului Târgu Mureș de trupele turco-tătare în 1660, care au luat, totodată, în robie 3.000 de locuitori; răscoala țăranilor români și sași din Saschiz (1673), conduși de S. Fabricius, împotriva asupririi exercitate de patricianul din Sighișoara; răscoala antihabsburgică izbucnită în 1703, sub conducerea lui Francisc Rakoczi II, și prelungită până în 1711 etc.

Citeste si:  CFR SA: 60 de şantiere pentru lucrări de mentenanţă, deschise în vestul ţării

La sfârșitul secolului al XVIII-lea începe să se manifeste tot mai pregnant sentimentul de unitate națională a românilor, o activitate susținută, în această privință, pe meleagurile mureșene având-o cei doi corifei ai Școlii Ardelene — Gheorghe Șincai și Petru Maior, ambii de origine mureșană.

În primăvara anului 1848, orașul Târgu Mureș a devenit unul dintre principalele centre de organizare și declanșare a Revoluției din Transilvania, la care a participat o mare parte a populației, revoluție care a fost înăbușită în 1849.

După înfrângerea revoluției și instaurarea absolutismului în Transilvania, locuitorii mureșeni au participat la mișcările antihabsburgice din anii 1851-1854 și la adunările din 1868 de la Reghin, Târgu Mureș, Târnăveni, Luduș ș.a., în cadrul cărora și-au manifestat protestul față de crearea în 1867 a statului austro-ungar.

Cucerirea independenței de stat a României (1877) a stimulat lupta de eliberare națională din această zonă, numeroși locuitori mureșeni participând la conferința națională de la Sibiu, din 21-22 ianuarie 1892, și votând pentru înaintarea Memorandumului împăratului de la Viena.

Intrarea României în război, în vara anului 1916, alături de Antantă, a determinat eliberarea (la sfârșitul lunii septembrie 1916) mai multor localități de pe teritoriul județului Mureș de către armatele române: Ibănești, Hodac, Gurghiu, ș.a.

Citeste si:  Bilanţul în urma inundaţiilor din estul Indiei a ajuns la cel puțin 113 morţi

La sfârșitul lunii noiembrie 1918, mii de locuitori de pe Mureș și Târnave au plecat la Alba Iulia pentru a participa la Marea Adunare Națională.

La 1 septembrie 1940, în multe localități din județul Mureș au avut loc ample manifestații de protest împotriva Dictatului de la Viena din 30 august 1940, în urma căruia, alături de o mare parte din NV Transilvaniei, fusese răpit și cedat Ungariei horthyste și un sector din județul Mureș (inclusiv orașul Târgu Mureș).

Cei patru ani de ocupație s-au caracterizat printr-o intensă activitate de deznaționalizare a românilor.

În septembrie 1944, pe teritoriul actualului județ au avut loc lupte grele pentru eliberarea teritoriilor ocupate, una dintre cele mai crâncene bătălii desfășurându-se la Oarba de Mureș, între 22-29 septembrie 1944.

La 28 septembrie 1944, orașul Târgu Mureș și multe alte localități de pe teritoriul județului Mureș au fost eliberate de sub ocupația horthystă.

În septembrie 1950, fostul județ Mureș-Turda (4 856 kmp), cu 10 plăși, 2 orașe și 246 sate a devenit regiunea Mureș (cu capitala la Târgu Mureș). Prin Legea nr. 2 din 17 februarie 1968 este înființat județul Mureș, în limitele existente până în prezent. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata