Mănăstirea Petru-Vodă, un colţ de rai nemţean

63

Ridicată în anul 1991 în poiana Hașca din Munții Stănișoarei, de către arhimandritul Justin Pârvu, Mănăstirea Petru-Vodă este un altar construit în memoria celor care au suferit în închisorile comuniste.

El însuși întemnițat 17 ani în aproape toate temnițele comuniste, părintele Justin Pârvu spunea că a simțit încă din anii petrecuți în pușcărie că are misiunea de a ridica, acasă, o mănăstire.

‘Cel mai lung drum este cel de acasă până acasă‘, îl parafraza părintele Justin pe poetul Nichita Stănescu.

Accesul la mănăstire se face printr-un drum forestier, derivație din satul Petru Vodă, care leagă Poiana Largului de orașul Târgu Neamț.

Complexul monahal ridicat de părintele Justin Pârvu se compune din două așezăminte, respectiv la Petru Vodă și Paltin-Petru Vodă. Dacă la Petru-Vodă, așezare de călugări, se află doar biserica și chiliile acestora, la Paltin-Petru Vodă, părintele Justin a ridicat o biserică, chilii pentru maici, un azil de bătrâni, un orfelinat și un dispensar medical cu cabinete medicale de medicină generală și stomatologie, toate pentru oamenii nevoiași.

Maicile de la Paltin au un laborator de preparare a unor remedii naturiste, prin prelucrarea plantelor medicinale iar în echipa care asigură prepararea acestora lucrează medici, farmaciști și asistenți de medicină generală.

Activitatea socială și medicală a tuturor acestor obiective este coordonată prin intermediul unei fundații, numită inițial Petru-Vodă, și redenumită Justin Pârvu, în memoria întemeietorului acesteia. Fundația mai deține și o editură de carte intitulată Editura Mănăstirii Petru Vodă și revista ‘Atitudini’.

Citeste si:  Senatul a adoptat legea care permite vânătoarea de cormorani între 1 septembrie și 28 februarie

Cea mai cunoscută personalitate a așezărilor monahale este fără tăgadă cea a întemeietorului, arhimandrit Justin Pârvu, tot mai des asemuit cu părintele Arsenie Boca.

Justin Pârvu s-a născut în satul Petru-Vodă la 10 februarie 1919 și și-a început viața monahală la Mănăstirea Durău, la vârsta de 17 ani. În anul 1939, după ce a intrat în rândul călugărilor, s-a înscris la Seminarul monahal de la Cernica, lângă București. În timpul războiului, între anii 1942-1944, a slujit ca preot militar pe frontul de Est, până la Odesa. După ce la conducerea României au ajuns comuniștii, părintele a fost arestat pe motive politice și condamnat la 12 ani închisoare, pedeapsa executând-o în închisorile de la Suceava, Văcărești, Jilava și Aiud.

Înainte de a fi trimis la ‘reeducare’ la Pitești, a fost trimis să muncească, deținut fiind, în mina de la Baia Sprie. Cea mai mare parte a pedepsei a executat-o în închisoarea din Aiud, perioadă care a fost și cea mai grea din cei 17 ani de detenție.

După ce și-a ispășit pedeapsa, a mai primit, în 1960, încă patru ani de temniță pentru că nu s-a lepădat de credința sa. În 1964 a fost eliberat și a devenit muncitor forestier. După doi ani, în 1966, a revenit la viața monahală, la Mănăstirea Secu, unde a fost preot monah. Din dorința de a-l controla, conducerea comunistă a țării l-a obligat pe părintele Justin, în anul 1975, să slujească la Mănăstirea Bistrița.

După 1990, părintele Justin se întoarce la Mănăstirea Secu și, până în 1991, a fost preot și duhovnic la această mănăstire. Doi ani mai târziu, el s-a retras în sihăstrie, cu gândul de a-și petrece restul zilelor în post și rugăciune. În 1991, a întemeiat Mănăstirea de la Petru Vodă.

Citeste si:  Neamţ: Zeci de mii de pelerini sunt aşteptaţi la mănăstiri să petreacă sărbătorile de Paşte

Părintele și-a continuat misiunea de a schimba câtuși de puțin această lume și, în 2000, a ridicat un schit de maici lângă Mănăstirea Petru Vodă, o casă de educație pentru copii și un azil pentru bătrâni, iar trei ani mai târziu a înființat o publicație de învățătură și atitudine ortodoxă, cu apariție lunară, numită ‘Glasul Monahilor’.

Părintele Justin Pârvu a încetat din viață pe 16 iunie 2013, la vârsta de 94 de ani și a fost înmormântat lângă biserica ridicată de el la Petru-Vodă. Înainte de a muri, părintele Justin Pârvu a făcut o profeție care a pus pe gânduri multă lume, spunând, fără a detalia, că ”mai sunt 12 luni de libertate și vine urgie”, după cum a relatat o măicuță de la mănăstirea Paltin care l-a îngrijit în ultimele zile de viață. Cimitirul acestei mănăstiri este loc de odihnă și pentru preotul Gheorghe Calciu Dumitreasa dar și pentru poetul Radu Gyr.

De numele Mănăstirii Petru-Vodă sunt legate, în ultimii ani, date privind implicarea activă în dispute naționale de tipul celei privind pașapoartele biometrice sau exploatarea gazelor de șist. Astfel, prin vocea arhimandritului Justin Pârvu, au fost deseori exprimate poziții contrare ideii de introducerea a tipului respectiv de pașaport.

Citeste si:  Mihaela Bosca va reprezenta România la concursul Miss Exclusive of the World 2015

În 2013, pe fondul unei mișcări mai ample de sprijin a mișcărilor anti-exploatare a gazelor de șist, o parte dintre călugării de la Petru-Vodă au făcut un gest de solidaritate cu protestatarii anti-Chevron de la Pungești — Vaslui. Acesta s-a concretizat prin aducerea la locul protestelor a unei troițe-simbol din cimitirul Mănăstirii Petru-Vodă.

De obștea mănăstirii sunt însă legate și câteva momente controversate. Astfel, arhimandritul Justin Pârvu a fost filmat în februarie 2009 și 2011 în timp ce corul de maici de la Mănăstirea Paltinu îi cânta, cu ocazia aniversării zilei de naștere, cântece legionare.

În noiembrie 2013, la împlinirea a șapte ani de la înmormântarea în cimitirul lăcașului a părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa, s-a consumat episodul deshumării osemintelor sale, lucru petrecut contrar dispozițiilor sale testamentare.

La insistențele fiului părintelui Calciu, care a amenințat cu judecata în instanță, trupul acestuia a fost reînhumat deși o parte din obștea mănăstirii dorea să ceară canonizarea acestuia, pentru că rămășițele erau neputrezite. La scurt timp, în ianuarie 2014, pe site-ul lăcașului, un comunicat sub forma unei scrisori deschise dar neasumată de conducerea mănăstirii, a adus acuzații serviciilor de informații că supervizează și controlează activitatea monahilor prin intermediul unor persoane infiltrate, cu scopul de a deteriora imaginea mănăstirii.

Dincolo de toate aceste aspecte, mănăstirea de la Petru-Vodă rămâne un colț de rai, un loc de spiritualitate înaltă și pelerinaj căutat de mii și mii de credincioși din întreaga țară și nu numai. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata