Judeţul Constanţa: Prezentare

Suprafață totală: 7.071 kmp
Numărul orașelor: 12, din care 3 municipii: Constanța, Medgidia, Mangalia
Numărul comunelor: 58
Numărul satelor: 189

Județul Constanța este situat în partea de Sud-Est a României. Se învecinează la Nord cu județul Tulcea, la Sud cu Bulgaria, având la Est Marea Neagră, iar la Vest Dunărea, care formează hotare naturale cu județele Călărași și Ialomița.

Suprafața județului reprezintă 3% din suprafața totală a țării, Constanța fiind al optulea ca mărime dintre județele țării.

Potrivit Recensământului din 2011, populația județului este de 684.082 locuitori, din care 470.961 trăiesc în mediul urban și 213.121 în mediul rural. Din totalul populației, informațiile privind etnia au fost furnizate de 625.899 persoane, din care s-au declarat români 570.754 (91%), turci 20.826 (3,3%), tătari 19.601 (3,1%), romi 8.554 (1,36%), ruși—lipoveni 3.568 (0,5%), macedoneni 503, maghiari 450. Alte etnii (greci, armeni, germani, ucraineni etc.) sunt reprezentate de mai puțin de 300 de persoane, fiecare.

În relieful județului predomină structura de podiș (Podișul Dobrogei), cu altitudine redusă. În Estul județului se află litoralul Mării Negre. Specifice pentru această zonă sunt lacurile naturale de luncă, limanurile marine și lagunele (Oltina, Sinoe, Tașaul, Techirghiol, Mangalia). Pe teritoriul județului se află o parte din suprafața Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Solul este constituit, în mare parte, din cernoziomuri caracteristice stepei dobrogene. Pădurea și alte terenuri cu vegetație forestieră acoperă suprafețe reduse. Subsolul conține roci fosfatice, minereu de fier și ape mineralizate.

Întreaga zonă a litoralului dispune de plaje întinse și însorite aproximativ 9-12 ore/zi, nisipuri, lacuri cu ape dulci sau sărate și nămoluri terapeutice, izvoare minerale și, pe alocuri, faleze înalte. Un loc important în cadrul resurselor naturale din zona litoralului îl au lacul sărat Techirghiol și Lacul Nuntași, cu însemnate rezerve de nămol sapropelic. Platoul continental al Mării Negre dispune de rezerve de hidrocarburi și minerale.

Stațiunile de pe litoral, cunoscute și în circuitul internațional (Năvodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinești, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia), cu baze de cazare, tratament și diverse posibilități de agrement, oferă condiții pentru odihnă și tratament în sezonul estival, iar unele și în extrasezon.

Turismul de litoral concentrează circa 43% din capacitatea turistică de cazare a țării, potrivit informațiilor Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Litoral—Delta Dunării.

Clima este temperat continentală, cu o temperatură medie anuală de 10-11 grade Celsius, simțindu-se influența Mării Negre pe o fâșie de câteva zeci de kilometri spre interiorul județului.

Potrivit Agenției pentru Protecția Mediului Constanța, în județ există 38 de arii naturale protejate, cu o suprafață totală de 19.405,58 ha, ce reprezintă 2,77% din suprafața județului.

Lista cuprinde: Acvatoriul litoral marin Vama Veche—2 Mai (rezervație științifică mixtă: zoologică și botanică, 5.000 ha); monumente ale naturii: Pereții calcaroși de la Petroșani (geologic), Locul fosilifer Aliman (paleontologic), Reciful neojurasic de la Topalu (geologic și paleontologic), Locul fosilifer Credința (paleontologic), Locul fosilifer Cernavodă (geologic și paleontologic), Locul fosilifer Movila Banului (geologic și paleontologic), Canaralele de la Hârșova (morfogeologic), Peștera „La Adam”, Peștera ”Gura Dobrogei”, Peștera „Limanu”, Pâlcul de stejar Brumării (botanic), Arborele Corylus colurna (alunul turcesc); Dealul Allah-Bair (rezervație naturală — mixtă: geologică, botanică, paleontologică); Valu lui Traian (tip arheologic — botanic); Dunele Marine de la Agigea (tip botanic); Obanul Mare și Peștera ”La Movile” (tip mixt: speologic și morfogeologic); Pădurea Hagieni (tip botanic și zoologic); Pădurea Fântânița-Murfatlar, Pădurea Dumbrăveni; Pădurea Esechioi; Pădurea Canaraua — Fetii; Masicul Geologic Cheia; Refugiul ornitologic Corbu — Nuntași — Histria (1.610 ha); Cetatea Histria (rezervație științifică); Grindul Chituc (2.300 ha); Grindul lupilor (2.075 ha); Lacul Agigea, Lacul Techirghiol; Lacul Oltina (2.290 ha); Lacul Dunăreni; Lacul Vederoasa; Lacul Bugeac (1.434 ha); Pădurea Celea Mare — Valea lui Ene; Pădurea Cetate; Pădurea Bratca; Mlaștina Hergheliei; Gura Dobrogei. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Loading...
loading...
Citește și
Loading...
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.