Examinarea eventualelor urme de poluare pe planetele îndepărtate ar putea permite găsirea unor urme de viață sau chiar a unor extratereștri, estimează un studiu publicat miercuri și citat de AFP.
În anumite condiții, astronomii ar putea astfel să reușească să detecteze în deceniul următor prezența unor societăți extraterestre industrializate, estimează un studiu al Centrului de astrofizică Harvard-Smithsonian.
Oamenii de știință pot deja să studieze atmosferele planetelor din afara sistemului nostru solar pentru a detecta acolo prezența oxigenului și a metanului, care pot fi produse de forme de viață inteligente sau de microbi.
Dar o civilizație extraterestră poate emite și alte gaze, ca de exemplu clorofluorocarboni (CFC), cum facem noi pe Terra, adaugă studiul.
Astronomii ar putea fi în măsură să detecteze prezența unor astfel de gaze pe planete îndepărtate datorită viitorului telescop spațial James Webb, pe care NASA prevede să-l lanseze în 2018, proiect al cărui cost total se ridică la 8,7 miliarde de dolari.
Acest telescop va fi de 10 până la 100 de ori mai puternic decât predecesorul său Hubble, potrivit agenției spațiale americane.
Totuși, există limite până la care acest puternic aparat va putea vedea. Astfel, va trebui — de exemplu — să existe niveluri CFC de zece ori mai importante decât cele de pe Pământ pentru ca telescopul să le poată detecta.
Altă condiție: va trebui ca planetele observate să fie pe orbită în jurul unui tip special de stea (pitice albe).
Autorii studiului notează că această metodă de cercetare ar putea permite să fie găsite forme de viață inteligente, dar ar putea și să descopere urme ale unor civilizații extraterestre care s-au autodistrus.
Unele substanțe poluante pot rămâne în atmosfera terestră 50.000 de ani, pe când altele dispar după 10 ani. Absența acestora din urmă ar sugera o sursă de viață dispărută.
‘Se poate specula pe faptul că extratereștrii au fost înțelepți și au reușit să trăiască curat. Dar într-un scenariu mai întunecat, am putea descoperi lucruri care ar fi un apel la ordine în fața pericolelor pe care le reprezintă faptul de a nu fi niște ocupanți rezonabili ai propriei noastre palnete’, conchide Avi Loeb, unul dintre coautorii acestei cercetări. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)