Judeţul Bacău: Prezentare

Municipiului Bacău este situat în zona de nord-est a județului Bacău (a cărui reședință este), în zona de confluență a râului Bistrița cu Siretul, la o altitudine de cca 170 m.

Este străbătut de drumurile europene E85 și E57, artere de circulație europene și naționale care fac legătura cu Bucureștiul, cu nordul țării, precum și cu Transilvania, și, de asemenea, dispune de un aeroport internațional, după cum menționează site-ul Primăriei municipiului.

Cercetările arheologice efectuate aici au scos la iveală o necropolă de incinerație geto-dacică din secolele II-III î.Hr., precum și vestigiile unei așezări din secolele IV-VII d.Hr. (locuințe, vase de lut, obiecte de podoabă autohtone și slave). Descoperirile arheologice atestă, de asemenea, faptul că Bacăul era deja un târg la mijlocul secolului al XIV-lea, înainte de întemeierea statului feudal Moldova, iar în secolul al XV-lea era un centru meșteșugăresc și comercial destul de înfloritor.

Citeste si:  După criza petrolului s-au prăbuşit şi speranţele industriei zahărului

Bacăul a fost atestat documentar prima oară la 6 octombrie 1408, ca oraș și punct de vamă, într-un document emis de domnul Moldovei, Alexandru cel Bun (1400-1432), mai exact un privilegiu comercial acordat negustorilor din orașul polonez Liov, prin care negoțul acestora era reglementat pe plan intern.

La Bacău s-au stabilit mai mulți husiți, refugiați din Ungaria și Polonia, menționați în 1431, față de care domnii Moldovei au avut o atitudine tolerantă.

În secolul al XV-lea târgul Bacău este atestat documentar foarte des (1435, 1439, 1453, 1457, 1460 etc). În noiembrie 1467 localitatea a fost incendiată de Matei Corvin în timpul expediției întreprinse împotriva Moldovei lui Ștefan cel Mare și încheiată cu eșecul de la Baia.

Citeste si:  Salariul minim pe economie va fi de 975 lei, de la 1 ianuarie 2015

Între 1472-1491 Ștefan cel Mare a construit la Bacău o Curte domnească spre a-i servi drept reședință fiului său Alexăndrel. În incinta acesteia a fost ridicată biserica Precista, sfințită la 1 ianuarie 1491. Curtea a fost extinsă ulterior de Bogdan III, alt fiu al lui Șefan cel Mare. Bacău a fost ales ca loc pentru edificiul domnesc ținând cont și de faptul că aici se intersectau principalele drumuri comerciale din centrul și vestul Moldovei: drumul moldovenesc ce venea dinspre nord pe Valea Siretului și mergea spre Galați, cu ramificații spre Țara Românească; drumurile sării și păcurii care veneau de la Ocna pe Valea Tăzlăului și de la Moinești pe Valea Trotușului; drumul Oituzului, care ducea în Transilvania.

Citeste si:  Simona Halep, în optimile turneului WTA de la Miami

Important centru comercial și vamal, prin tradiție dar și ca urmare a dezvoltării sale economice treptate, Bacăul apare frecvent menționat ca târg în secolele XVII-XVIII în diferite documente, având și rol de târg domnesc, iar în primele decenii ale secolului al XIX-lea se situa între orașele de frunte ale Moldovei (în 1864 figurează ca oraș pe harta Partenie-Dubău).

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata