Biblioteca Teleki din Târgu Mureş – prima bibliotecă publică din România

51

Unul dintre cele mai importante obiective turistice din România, care merită neapărat vizitat este Biblioteca Teleki din Târgu Mureș. Și aceasta pentru că biblioteca mureșeană a fost nu doar prima bibliotecă publică din România, ci printre primele astfel de obiective din Estul Europei, deschisă în 1802, și care păstrează nealterate comorile care au constituit-o.

Deschisă în anul 1802 de contele Samuel Teleki, fost cancelar al Transilvaniei, aceasta se numără printre primele biblioteci publice din spațiul cultural est-european și funcționează fără întrerupere de la acea dată până în zilele noastre. Întemeietorul bibliotecii, Samuel Teleki, s-a născut în 17 noiembrie 1739 la Gornești, lângă Târgu Mureș, iar ideea înființării unei biblioteci i s-a conturat în timpul călătoriilor sale de studiu în Europa Occidentală (Basel, Utrecht, Leiden și Paris între 1759-1763), ocazie cu care a vizitat biblioteci publice și particulare renumite.

‘Contele s-a interesat de modul de organizare a unor asemenea colecții, devenind astfel un bibliofil competent. Tânărul aristocrat s-a apucat de colecția cărților și de înființarea rețelei de achiziție, având o strategie bine structurată, aflându-se în corespondență permanentă cu savanții Europei. Este de remarcat faptul că pe lângă participarea sa considerabilă în viața publică — fiind cancelarul general al Transilvaniei la Viena din 1791 și până la moartea sa — toată viața sa s-a îngrijit de îmbogățirea fondului de carte al bibliotecii sale, arătând chiar și o preocupare deosebită pentru păstrarea în stare bună a volumelor achiziționate, mărturie acestei preocupări fiind corespondențele purtate cu bibliotecarii săi și evidențele coletelor de carte expediate chiar cu puțin timp înainte de data decesului său din 7 august 1822. Fondatorul bibliotecii a procurat cele 40.000 de cărți ale colecției din 25 de orașe europene, reușind în timpul celor 60 de ani de activitate să procure cele mai reprezentative opere științifice apărute în Europa de la înființarea tiparului. Majoritatea cărților sunt scrise în limba latină, greacă, germană, franceză, engleză, maghiară și română, dar și în alte limbi europene și chiar în limbi asiatice’, a declarat Klara Lazok, custodele Bibliotecii Teleki din Târgu Mureș.

Citeste si:  Băsescu face apel la instituţii să nu avizeze HG privind Portul Constanţa

Potrivit custodelui, pe lângă priceperea și preocuparea pentru păstrarea acestei moșteniri culturale europene, meritul cel mai deosebit al contelui Teleki constă în gestul său iluminist de a oferi această bibliotecă pentru uzul comunității.

‘Începând de la fondare, această bibliotecă enciclopedică funcționase cu sală de lectură permițând oricui accesul la misterele și învățăturile lucrărilor din toate domeniile științelor’, a arătat Klara Lazok.

Ulterior, Bibliotecii Teleki i-a fost înglobată și Biblioteca Bolyai aparținând Colegiului Reformat din Târgu Mureș, cu o colecție de aproape 80.000 de volume, care a fost înființată în anul 1557, precum și alte colecții valoroase. Prima însemnare despre cărțile bibliotecii datează din 1653, dar începuturile acesteia sunt probabil mult mai vechi.

‘Biblioteca instituției s-a îmbogățit în primul rând datorită donațiilor. Începând cu secolul al 18-lea, pe lângă donații un rol important în îmbogățirea fondului bibliotecii o are și cumpărarea de cărți necesare procesului de învățământ. Conform practicii școlilor protestante din Transilvania, foștii elevi întorși de la studii din străinătate aveau obligația de a dona bibliotecii cărți în valoare de un galben (așa se explică numărul mare de cărți tipărite în Țările de Jos și Germania). Profesorii colegiului, precum și unii intelectuali târgumureșeni au donat bibliotecii colecțiile lor particulare.

Citeste si:  Opt persoane au fost puse sub acuzare în dosarul schimburilor de terenuri de la Nana

De exemplu, matematicianul Farkas Bolyai, profesorul de drept Elek Dósa, medicul Istvan Matyus. În 1955, Biblioteca Colegiului Reformat a fost mutat în clădirea Bibliotecii Teleki, iar din 1962 cele două biblioteci documentare au fost unificate administrativ sub denumirea de Biblioteca Teleki-Bolyai. După naționalizare (1948) au ajuns în fondul celor două biblioteci fragmentate din școli confesionale, din biblioteci particulare și din Mănăstirea franciscană de la Călugăreni. Dintre aceste colecții numai două păstrează, prin numărul cărților, specificul bibliotecilor din care au provenit’, a spus custodele.

Colecția Mănăstirii franciscane, fondată în 1636, păstrează aproximativ 1.500 de volume, tipărituri din secolele 16-20. În această colecție predomină lucrările de practică religioasă, la care se adaugă cărți de drept canonic, edicte papale, opere filozofice, de filologie clasică, drept, pedagogie și medicină.

Biblioteca Gimnaziului unitarian din Cristuru-Secuiesc conține aproximativ 7.000 de volume din secolele 16-19, în majoritate fiind cărți de istorie, filologie, beletristică, teologie și drept. În fondurile bibliotecii se mai păstrează fragmente provenite din bibliotecile școlilor din Sighetu-Marmației, Orăștie sau din castelele Gornești și Corunca din apropierea Târgu Mureșului.

Astăzi această bibliotecă de carte veche cu toate fondurile sale face parte din Biblioteca Județeană Mureș, purtând denumirea de Colecții Speciale Biblioteca Teleki-Bolyai.

Citeste si:  BVB: În ultimii cinci ani nu am ratat niciun comitet de investiţii al FTSE Russel

În fondul valoros de manuscrise cel mai vechi este Codicele Koncz — după numele celui care a descoperit manuscrisul — care are o foarte mare însemnătate pentru cultura maghiară, fiind al șaselea monument al limbii maghiare din lume. Custodele bibliotecii a arătat că acest codex este de format mic, provine din fondul Colegiului Reformat și conține Biblia Vulgata, care provine din prima jumătate a secolului al 14-lea.

‘Manuscrisul executat pe pergament este o lucrare exemplară a copiatorului și miniatorului anonim — realizarea unui asemenea codice a durat în jur de un an, în cursul căreia copiatorul a scris aproximativ 800.000 de cuvinte. Pe lângă valoarea în sine a unei asemenea rarități, Codicele Koncz este deosebit de prețios fiindcă a păstrat pe paginile sale al șaselea monument al limbii maghiare. Cele 55 de cuvinte din însemnările marginale oferă informații prețioase despre stadiul limbii maghiare de la începutul secolului al 15-lea. Descoperirea codicelui este cât se poate de aventuroasă: bibliotecarul colegiului reformat din Târgu Mureș, Koncz Jozsef, l-a găsit în anul 1860 printre vechiturile date spre vânzare a castelului Rhedey din Sângeorgiu de Pădure. El a cumpărat și a donat această Biblie bibliotecii colegiului, convins de valoarea bibliofilă al acestuia, însă nu a descoperit însemnările în limba maghiară. Cercetarea acestora urma să se efectueze numai după aproape o sută de ani, în 1955, de către bibliotecarul Farczády Elek și lingvistul Szabo T. Attila’, a precizat Klara Lazok.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata