Creştere uşoară a absolvenţilor care vor să se întoarcă în ţară. Mulţi nu doresc să revină

Creșterea ușoară a proporției studenților și absolvenților care doresc să se întoarcă în țară este dublată de creșterea proporției celor care vor să rămână în străinătate, potrivit unui studiu dat publicității de Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS).

Potrivit sondajului „Studiile în străinătate și întoarcerea acasă”, transmis joi de LSRS, cel mai important motiv pentru care tinerii aleg să studieze în străinătate continuă să fie oferta educațională a universităților de peste hotare caracterizată prin dotări tehnice, mediu universitar, calitate a profesorilor și aplicabilitate a cunoștințelor.

Revenirea în țară rămâne pe o tendință pozitivă, dar este mai puțin atrăgătoare decât opțiunea de a rămâne în străinătate, 39% din respondenți nedorind să revină în România după finalizarea studiilor sau în viitorul apropiat, iar 32% sunt indeciși.

În schimb, 29% afirmă că vor să se întoarcă în România după finalizarea studiilor sau în viitorul apropiat.

Potrivit sondajului, factorii care cântăresc cel mai mult în favoarea și în defavoarea întoarcerii în România rămân aproximativ aceiași ca în 2012, familia și prietenii aflându-se la polul aspectelor motivante, pe când toate celelalte aspecte (oportunitățile profesionale și cele de afaceri, dar și perspectiva de a locui în România) se găsesc la polul opus.

În 2014, factorul care este privit în modul cel mai defavorabil (și care nu a fost inclus în sondajele din 2010 și 2012) este mediul guvernamental și politic, relevă sondajul, precizând că acesta nu este deloc motivant pentru 74% din respondenți. Tot în acest context, cele mai serioase provocări cu care se confruntă România sunt: corupția la nivel înalt (pentru 73%), clasa politică nereprezentativă (pentru 66%), mica corupție (pentru 54%) și nivelul scăzut de salarizare (pentru 54%).

Dezvoltarea unei cariere în România rămâne o perspectivă credibilă (similară celei din 2012), dar continuă să se situeze la nivel de priorități sub eventualitatea unei cariere peste hotare. Proporțiile care indică orientarea profesională către străinătate sunt mai mari decât procentele care indică orientarea profesională către România, iar diferențele dintre acestea sunt în continuare însemnate (de la 15% la 40%), cu mențiunea că procentele care indică orientarea spre România sunt relativ însemnate, apropiindu-se sau depășind borna de 50%.

Cele mai frecvente nevoi la întoarcerea în România sunt în continuare legate de accesul la piața muncii: recunoașterea completă a diplomelor (bifată de 67% din respondenți); programe speciale de internship, fellowship & traineeship (pentru 62% din totalul celor chestionați); proceduri de recrutare online (pentru 40%); târguri de cariere (pentru 33%)

Atractivitatea ofertelor profesionale este dată mai ales de perspectiva avansării în carieră (foarte importantă pentru 77%) și de activitatea specifică postului (76%), dar și de posibilitățile de dezvoltare profesională (69%) și oferta salarială (67%).

Așteptările salariale rămân moderate, majoritatea respondenților (54%) optând pentru salarii de început care se regăsesc într-un interval cuprins între mai puțin de 400 de euro și 1.000 de euro, 12% optând pentru 1.500 de euro.

Aflat la cea de-a treia ediție, după derularea lui în 2010 și 2012, sondajul s-a desfășurat în perioada 25 martie — 25 aprilie 2014 și la acesta au participat 1074 de persoane, studenți și absolvenți români care studiază sau care au studiat în străinătate pentru o perioadă de minim un semestru la o instituție de învățământ de peste hotare.

Cei mai mulți participanți la sondaj sunt tineri cu vârste cuprinse între 21 și 26 de ani (75% din cei chestionați), majoritar de gen feminin (66% F, 33% M, restul nu au răspuns), aflați în prezent în Anglia (23%), România (19%), Franța (10%), Germania (8%), Danemarca (7%), SUA (6%) și Olanda (4%).

LSRS este o organizație neguvernamentală, apolitică și echidistantă, al cărei obiectiv principal este apărarea și promovarea drepturilor și interesele academice, profesionale, sociale, civice și culturale ale membrilor săi, precum și sprijinirea contribuției lor la dezvoltarea României. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Loading...
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.