Recep Tayyip Erdogan, noul sultan otoman

15

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan și-a adjudecat duminică președinția Turciei în urma unui scrutin cu final previzibil, având în vedere slăbiciunea opoziției, care este pentru el o încununare a unei îndelungate cariere politice, dar și un nou început la conducerea unei țări pe care dorește să o remodeleze în profunzime după principiile islamo-conservatoare ale partidului său Justiție și Dezvoltare (AKP), pe care-l conduce cu o mână de fier, comentează luni publicația Le Monde.

Erdogan a devenit primar al Istanbulului în anul 1994, apoi prim-ministru în 2002. Acum, după ce a câștigat primele alegeri prezidențiale din Turcia încă din primul tur, cu 52% din voturi, Erdogan poate spera, dacă va reuși să se mențină la putere până în anul 2023, să intre în istorie alături de fondatorul republicii turce, Mustafa Kemal Ataturk.

Citeste si:  Iohannis: Reafirm determinarea de a deveni vicepremier şi ministru de Interne

‘Noua Turcie’ despre care el vorbește are la bază creșterea economică și islamul. De altfel, de când a ajuns premier în anul 2002, PIB-ul pe Turciei pe cap de locuitor aproape s-a triplat. Succesul său se datorează în mare măsură stilului populist și volubil. Nu a ezitat niciun moment să vibreze coarda patriotică sau religioasă ori să lanseze o provocare la adresa foștilor aliați din confreria predicatorului musulman Fethullah Gulen — deveniți cei mai înverșunați adversari ai săi și pe care i-a acuzat că au declanșat scandalul politico-financiar de la sfârșitul anului trecut — împotriva armenilor, evreilor, femeilor și ziariștilor. Iar pentru electoratul său conservator, naționalist și slab educat, acest tip de discurs are impact, notează publicația.

Citeste si:  Bucureştiul va găzdui meciuri din cadrul EURO 2020

Dar pentru a-și consolida puterea, Erdogan a preferat mai degrabă calea izolării decât a cea găsirii de aliați. Astfel, el a eliminat orice disidență în interiorul partidului AKP, iar cabinetul său a format în ultima vreme un cerc închis în care bântuie suspiciunile conspirațiilor, mai ales după scandalul de corupție din anul 2013.

Acest stil de a guverna însoțit de pozițiile radicale au accentuat polarizarea în interiorul societății turce. Mai mult de jumătate dintre turci au în el o încredere aproape oarbă, în schimb opoziția îl acuză că duce țara înapoi, către o guvernare autoritară și un regim polițienesc, după cum s-a văzut în reprimarea revoltei din Piața Taksim.

Citeste si:  Posibilă reuniune la nivel european săptămâna viitoare privind embargoul impus de Moscova produselor agroalimentare

De fapt, noul președinte turc se adresează numai celor 20 de milioane de concetățeni care-l urmează cu ochii închiși, în special în Anatolia. Din anul 2008, el s-a rupt de Turcia liberală, urbană și orientată către Europa, care l-a susținut inițial. ‘Democrația este precum un autobuz. Cobori când ajunge la capăt’, a spus el pe vremea când era primar al Istanbulului. Dar nu a precizat atunci dacă acest capăt înseamnă președinția. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata