Constanţa: Proiectul HERAS – redescoperire a siturilor şi vestigiilor istorice aflate sub ape

24

Cetatea Histria

Cine oare nu s-a visat, măcar odată, în copilărie, companion al miticului căpitan Nemo sau scafandru la bordul lui Nautilus, în explorarea tainelor civilizațiilor ascunse ale oceanului planetar, răsfoind cu emoție romanele lui Jules Verne ‘Douăzeci de mii de leghe sub mări’ sau ‘Insula Misterioasă’? Sau care român nu aștepta cu frenezie, la televizor, expedițiile subacvatice ale oceanologului Jacques-Yves Cousteau și echipajului navei Calypso, în căutarea perpetuă a Atlantidei, chiar și pe țărmurile vestice ale Pontului Euxin, la gurile străbunului Danubius ?

Iată însă că din vara anului viitor incursiunile submerse la situri arheologice de pe platoul continental dobrogean al Mării Neagre, atât cât se întinde el pe litoralul românesc și bulgăresc, vor fi accesibile turiștilor, iubitorii de mare și istorie, grație proiectului HERAS — ‘Moștenirea arheologică submarină din partea de vest a Mării Negre’, inițiat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină (GeoEcoMar) în colaborare cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Clubul de Scufundări Subacvatice Respiro, Muzeul de Istorie Cavarna și Institutul de Oceanologie din Varna, prin Programul de Cooperare Transfrontalieră România — Bulgaria 2007-2013 și finanțat cu peste 1, 4 milioane de euro.

Citeste si:  Uniunea Europeană vrea să ne pună o nouă taxă

Coordonatorul proiectului HERAS, conf. dr. Glicherie Caraivan, mărturisește că asistăm, de fapt, la încununarea visului de la începutul anilor ’60, al pionierului arheologiei subacvatice în România, comandorului Constantin Scarlat, cel căruia îi datorăm și prima hartă a reliefului submarin și a resurselor platoului continental al Mării Negre.

‘HERAS este un proiect interdisciplinar geo-arheologic prin care se vor studia siturile arheologice din bazinul de vest al Mării Negre ce urmează a fi introduse în patrimoniul cultural. În fapt, obiectivul principal îl reprezintă indentificarea unor ținte localizate până acum din observațiile primare, chiar empirice, ale unor martori precum pescarii spre exemplu, întocmirea hărților și promovarea ulterioară a acestora ca obiective de interes patrimonial subacvatic, ce vor fi oferite celor care caută turismul de aventură, scufundătorilor. Vizitarea acestor situri poate avea atât scop științific, cât și de agrement, de palmares — pentru unii dintre scufundători sau de vizualizare a obiectivelor de patrimoniu’, spune Glicherie Caraivan.

Citeste si:  Investiţiile în parcurile eoliene din Dobrogea se vor ridica la 4 miliarde euro

Cea mai mare a proiectului constă în derularea campaniilor de teren, ceea ce incumbă cam 90% din munca specialiștilor români și bulgari. Și ca să înțelegem mai bine ce înseamnă această muncă, să facem referință doar la faptul că opinia generală a arheologilor și cercetătorilor marini, până la lansarea acestui demers, era că patrimoniul cultural submers este cunoscut, localizat și cercetat în procent de maxim 5%, în zona litoralului româno-bulgar.

La rândul său, dr. Constantin Chera, cercetător al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie, din Constanța opinează că în prima etapă, munca echipei HERAS, de culegere a informațiilor, de catagrafiere și cartografiere, a început din zonele cele mai nordice ale litoralului românesc, acolo unde se știe că au fost așezări omenești din cele mai vechi timpuri.

Citeste si:  AQUA CONST GROUP SRL - notificare privind deschiderea procedurii simplificate de faliment

‘Și este cazul Cetății Histria — unde există un veritabil oraș imers, la Corbu-pe plajă, unde investigațiile magnetometrice și electrometrice ne indică continuitatea siturilor pe linia țărmului, la Năvodari, pe Insula Ostrov de pe Lacul Tașaul unde este o așezare inundată ce datează din preistorie, la Tomis — cartiere ale cetății ce se află sub nivelul mării, ca și la Callatis, la Tuzla, 23 August, la Eforie și dincolo de frontieră, începând de la Durankulak unde se află prima așezare umană, din lume, construită din piatră, de către oameni’ — subliniază Chera.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata