Agricultura din Vâlcea, ramură economică importantă a judeţului, cu un mare potenţial de creştere

Județul Vâlcea este din punct de vedere agricol prielnic tuturor culturilor, dar mai ales este propice zootehniei.

Vâlcea este, astfel, din punct de vedere al reliefului, împărțit în trei zone aproximativ egale, ceea ce permite particularități tipice fiecărei ramuri agricole, spune președintele Consiliului Județean Vâlcea, inginerul agronom Ion Cîlea.

Zona de nord, zonă montană, a permis o dezvoltare a zootehniei, creșterea oilor și a bovinelor, dar este și o zonă a fânețelor și, totodată, a fructelor de pădure. Zona de mijloc, zonă de dealuri și subcarpaptică, este propice atât zootehniei, dar mai ales pomiculturii. Zona de sud, zonă de câmpie și lunci, este proprie pentru legumicultură și cereale. La acestea se adaugă, evident, lunca Oltului, a Topologului și a Oltețului, principalele bazine hidrografice agricole din județ. Nu trebuie omisă zona Drăgășani, bazin viticol tradițional de succes.

Citeste si:  Absolvenţii români de agronomie pot lucra în Danemarca pentru 1.300 euro

Potrivit Camerei Agricole Vâlcea, suprafața agricolă a județului este de 2.463,1 kmp, reprezentând 42,7% din suprafața totală a județului și 1,7% din suprafața agricolă totală a țării. Din aceasta, 33,7% reprezintă terenuri arabile, 45,3% pășuni, 12,7% fânețe, 1,7% vii și pepiniere viticole, iar 6,6% livezi și pepiniere pomicole.

„Până în anii ’90, peste 70% din comunele vâlcene erau colectivizate, având regim centralizat de producție agricolă, restul fiind comune necolectivizate. Istoria consemnează în anii ’50 adevărate lupte între partizanii din munți și regimul comunist împotriva colectivizării forțate”, arată Ion Cîlea.

Citeste si:  Platforma Râureni (Vâlcea), vechea şi actuala inimă economică a Râmnicului

După forma de proprietate, la sfârșitul anului 2000 sectorul privat deținea 99,2% din suprafața agricolă. Dar, din păcate, prin desființarea fostelor cooperative agricole de producție și din lipsa unei strategii de formare a unor noi asocieri voluntare, suprafața agricolă a fost fragmentată într-o multitudine de parcele mici, sistem care creează dificultăți în realizarea lucrărilor în regim mecanizat, fertilizarea corespunzătoare împotriva dăunătorilor, folosirea amenajărilor pentru irigații, furajarea unor efective mari de animale, efectuarea unor investiții pentru dotări sau întreținerea capacității productive a terenurilor.

„Din totalul veniturilor obținute în agricultură, 65% reprezintă producția vegetală, restul revenind celei animale. Sub paralela 45, de la limita orașului Băbeni în jos, terenurile sunt cultivate cu cereale — porumb, grâu, titricale, secară, orz, cu pondere semnificativă în bazinul Bălcești, respectiv pe teritoriul comunelor Ghioroiu, Lăcusteni, Șușani, Laloșu, Tetoiu, Zătreni. În lunca Oltului și bazinul Drăgășani, plus comunele Voicești și Ștefănești, zonă aflată la granița cu județul Olt, terenurile agricole sunt propice pentru legumicultură”, precizează președintele Consiliului Județean Vâlcea.

Citeste si:  Aproape 5.400 de apicultori au beneficiat de sprijin prin Programul Naţional Apicol 2014
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata