Virusuri noi ameninţă periodic

14

Periodic apare amenințarea unui nou virus – SIDA, SRAS, H1N1, Ebola – pe fondul unor factori favorizanți precum presiunea demografică, evoluția modului de viață și încălzirea climei, potrivit AFP.

‘Bolile virale emergente sunt în creștere, în special din cauza densității și mobilității populațiilor’, afirmă Arnaud Fontanet, responsabil al unității de epidemiologie a maladiilor emergente în cadrul Institutului Pasteur din Paris, citat joi de France Presse.

La rândul său, Jean-François Delfraissy, director al Agenției franceze de cercetări privind SIDA, subliniază că virusurile emergente ‘vin în special din țările din sud, fie din Asia, fie din Africa’, iar răspândirea lor în restul lumii este în mare măsură facilitată de călătoriile cu avionul.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), între 1940 și 2004 au fost descoperite 154 de noi boli virale, dintre care trei sferturi sunt infecții transmise de la animal la om (sau zoonoze) ca în cazul virusului HIV, care provoacă Sindromul Imunodeficienței Dobândite, SIDA: transmis de la cimpanzei la om la începutul secolului al XX-lea în Africa, a cauzat una dintre epidemiile ce au lăsat în urmă cel mai mare număr de morți din ultimii 50 de ani, cu aproape 40 de milioane de decese.

Citeste si:  Dr Cristian Seranficeanu: Românii trebuie învăţaţi cu obiceiuri alimentare sănătoase

Maladiile emergente pot fi cauzate, de asemenea, de mutații sau recombinări, observate mai ales în cazul virusului gripei.

Un virus mai poate apărea și într-o regiune în care era cu totul absent dacă persoanele bolnave sau animalele trec frontiere și intră în contact cu populații neimunizate, virusul devenind astfel și mai virulent: cel mai bun exemplu rămâne cel al virusului Nilului occidental, transmis de țânțari. Izolat în 1937 în Uganda, apoi semnalat în Orientul Mijlociu în anii ’50, a fost introdus în 1999 în America de Nord, unde s-a răspândit rapid și a făcut sute de victime, în general în urma unei meningite sau encefalite.

Înainte de a ataca omul, virusurile pot rămâne foarte mult timp limitate la regnul animal, în general păsări sălbatice și lilieci, precizează Dr.Fontanet. Pentru a depăși acest prag, ele au nevoie de ‘gazde intermediare’ mai apropiate de om precum porcul, păsările de curte sau țânțarii și de condiții favorabile.

Citeste si:  Un bărbat suspectat de boli infecţioase, inclusiv Ebola, internat într-o rezervă la "Matei Balş"

Gripa aviară H5N1 a apărut în sudul Chinei, în zone puternic populate și cu o intensă activitate de creștere a păsărilor.

Coronavirusul aflat la originea SRAS (sindrom respirator acut sever), care a provocat o gravă criză sanitară mondială în 2003 și a cauzat aproape 800 de decese în special în Asia, a migrat de la lilieci la om prin intermediul unor zibete care fuseseră crescute pentru restaurante din Guangzhou.

Despădurirea a condus la apropierea animalelor sălbatice de zonele locuite, iar încălzirea climei a favorizat înmulțirea țânțarilor în regiuni în care nu erau cunoscuți până atunci.

Este și cazul virusurilor care provoacă Dengue și Chikungunya, vehiculate de doi țânțari, printre care țânțarul tigru (Aedus albopictus), mult timp cantonat în Asia de Sud-Est dar care s-a răspândit deja pe continentul american și într-o parte a Europei.

Dr. Fontanet avertizează că sunt întrunite toate condițiile pentru ca virusul Chikungunya — apărut în Africa de Est și în India și care afectează deja zona Caraibelor — să se răspândească în viitor pe tot continentul american.

Citeste si:  IPP lansează harta interactivă a serviciilor publice municipale de utilitate publică

La rândul său, virusul Ebola, descoperit în 1976 simultan în Sudan și în Republica Democrată Congo (fostul Zair), nu îi îngrijora prea mult pe specialiști până la actuala epidemie. ‘Altădată, infecția era limitată la câteva sate, iar mortalitatea era atât de mare încât virusul se epuiza și epidemia înceta de la sine’, amintește Jean-François Delfraissy.

Afectând orașele mai multor țări din vestul Africii, virusul a devenit o amenințare pentru populațiile vizate, confruntate cu sisteme de sănătate foarte slabe, chiar dacă nu se transmite decât prin contact direct cu persoane infectate și nu pe cale respiratorie ca în cazul SRAS.

Potrivit experților, Ebola are din această cauză slabe șanse de a se extinde cu ușurință la alte regiuni ale lumii.

‘Dacă se alocă mijloacele și în special dacă sunt izolați bolnavii, epidemia ar trebui să poată fi oprită în următoarele 3 sau 6 luni’, estimează Dr. Fontanet. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata