Biserica fortificată din Hărman
Cetatea a fost asediată de armate creștine și, în mai multe rânduri, de turci, dar nu a fost cucerită, însă a suferit distrugeri importante atunci când asediatorii au incendiat-o. Localnicii au folosit-o ca refugiu nu numai în fața năvălirilor, ci și în fața stihiilor, căci au suferit cinci epidemii de ciumă, patru pericole de inundații, două incendii.
Biserica evanghelică fortificată din Ghimbav este considerată o construcție gotică ce se înscrie în tiparul de bază utilizat în Țara Bârsei. În anul 1420, Sigismund de Luxemburg îi sfătuiește pe locuitorii din Ghimbav ca, împreună cu cei din Hărman, Bod și Sânpetru, să ajute la fortificarea orașului Brașov. După această dată începe și fortificarea bisericii din Ghimbav.
S-au construit ziduri masive din piatră și cărămidă, iar centura circulară a fost întărită cu șapte turnuri și un șanț de apă. În incinta fortificată existau cămări pentru provizii și fiecare familie avea o căsuță mică, ridicată lângă zid, pentru vreme de asediu. În 1876, în locul turnului-poartă a fost ridicată primăria, iar cămările și locuințele au fost demolate târziu, în secolul XX. Astăzi, cinci din cele șapte turnuri au rămas în picioare.
O altă biserică fortificată din Țara Bârsei este cea din localitatea Cristian, ridicată în anul 1270. În prima parte a secolului al XIX-lea, localnicii lărgesc biserica după ce salvează tot ce se poate din vechiul lăcaș. Așa apar și elementele neoclasice specifice Transilvaniei. Centura de fortificații construită în prima jumătate a secolului al XV-lea, include zidul circular de incintă, întărită cu opt turnuri, un bastion ce întărea poarta, dublat printr-un zwinger, și șanțul cu apă care a fost astupat. În secolul al XIX-lea, când fortificațiile își pierduseră rolul militar defensiv, bastionul de poartă a devenit casă parohială.
Biserica evanghelică de la Codlea a fost construită în secolul al XIII-lea ca o biserică sală romanică. În 1432 au început lucrările de fortificare ale bisericii, etapă care se întinde până în secolul următor. Se ridică o centură de ziduri întărită cu cinci turnuri și un zwinger, turnurile fiind denumite după breslele meseriașilor din oraș: țesători, fierari, dogari, cizmari și rotari.
Acest fapt presupunea că întreținerea și înzestrarea turnurilor revenea breslei respective.Cel mai spectaculos este turnul ferarilor, înalt de 65 de metri care devine și clopotniță. În 1892, turnul primește patru clopote care cântăreau în total 3700 de kg, trei dintre ele fiind pierdute în 1916, când sunt luate de armata austro-ungară pentru a fi topite. În 1923,orașul comandă alte trei clopote care sunt montate și sfințite în același an. În toate bisericile fortificate din Țara Bârsei se desfășoară în perioada lunilor iulie-august, festivalul „Musica Barcensis”, în cadrul căruia au loc concerte de orgă, muzică corală și de cameră.
Țara Bârsei denumită și Depresiunea Curburii Carpatice sau Depresiunea Brașovului, este o regiune istorică și etnografică din sud-estul Transilvaniei, cu Brașovul cea mai importantă localitate. În Țara Bârsei se află localitățile Bod, Bran, Brașov, Codlea, Cristian, Feldioara, Ghimbav, Hălchiu, Hărman, Măieruș, Prejmer, Râșnov, Rotbav, Sânpetru și Vulcan. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)