Secretul caşcavalului produs de măicuţele Mănăstirii Aninoasa: ”Folosirea rumeguşului la afumare dă gustul inconfundabil pe care îl savurau şi strămoşii noştri”

Bunătăţile produse de maicile Mănăstirii Aninoasa sunt deja cunoscute în toată ţara şi nu numai, lăcaşul de cult fiind printre puţinele din România care îşi completează veniturile cu vânzări consistente de produse agroalimentare preparate după reţete vechi, scrie agrointel.ro.

Pe site-ul mănăstirii sau la târgurile tradiţionale, brânzeturile mănăstireşti, mierea bio sau sucurile de mere sau zmeură sunt la mare căutare.

De comercializarea toate acestor delicatese se ocupă maica Ecaterina, care dezvăluie şi care este secretul unic al caşcavalului mănăstiresc. ”Folosirea rumeguşului la afumarea caşcavalului, de asemenea, o metodă tradiţională, conferă produsului un gust inconfundabil, gustul pe care strămoşii noştri îl savurau prin munţi şi codri, ori prin satele româneşti. Căci păstoritul în particular şi zootehnia şi agricultura în genere sunt ocupaţii tradiţionale româneşti”, spun măicuţele despre caşcavalul de la Aninoasa.

Citeste si:  Deficitul României cu produse agroalimentare, în scădere cu 26% în 2009

Călugăriţele sunt cele care prepară brânzeturile respectând vechile reţete de la stână.

”Nu degeaba Lucian Blaga identifica spaţiul carpato – danubiano – pontic cu spaţiul pastoral, mioritic. Spaţiul transhumanţei, în care ciobanii noştri pregăteau în aceleaşi ciubere, veşci şi crinte patriarhale pe care le folosim şi astăzi caşul şi caşcavalul savuros. La fel ca şi astăzi, în trecut, bacii şi băciţele frământau şi modelau caşul opărit, spre a-i da forma finală. Caşul feliat, scos din sedila curată, de asemenea tradiţională. Toate aceste particularităţi dau produsului calităţi specific româneşti, autohtone”, sunt prezentate brânzeturile produse de măicuţe. Dintre acestea, untul, telemeaua şi caşcavalul au fost atestate ca produse tradiţionale conform noii legislaţii.

Citeste si:  Cine sabotează legumele româneşti?

Împreună cu produsele mănăstireşti, producătorii din judeţul Argeş au reuşit deja să obţină un număr de 60 de atestate de produse tradiţionale, conform noilor reglementări.

Pe lista ultimelor delicatese recunoscute ca fiind autentic româneşti se află inclusiv ţuica ”Ochii lui Dobrin” a argeşeanului Florescu Emil din comuna Cuca. Alături de alţi cinci producători, acesta a primit sâmbătă atestatul direct din mâna ministrului Daniel Constantin în cadrul târgului „Zilele Argeşului şi Muscelului” desfăşurat în curtea instituţiei.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata