Cel mai înclinat turn din România și al doilea din Europa, după faimosul Turn din Pisa (Italia), este Turnul Trompeților al Bisericii Evanghelice „Sfânta Margareta” din municipiul Mediaș, situat în nordul județului Sibiu.
„Înclinarea este ceva caracteristic Turnului Trompeților. Cauza a reprezentat-o încărcarea turnului cu încă trei etaje în 1551 și, prin aceasta, supunerea bazei pe care au fost construite a unei presiuni prea mari. Odată ce a început să se încline, această înclinare s-a accentuat tot mai mult, astfel că astăzi el face parte dintre cele mai cunoscute turnuri înclinate”, a declarat Alina Ștefan, purtător de cuvânt al primăriei orașului.
Istoria zidurilor de apărare începe la Mediaș la 1437. Incursiunea turcească în Transilvania din 1437-1438 duce la o accentuată decădere a scaunului Mediaș, atât din punct de vedere economic, cât și demografic. Având permanent prezent pericolul turcesc, între secolele XV-XVI, satele și târgurile mai mici, neputând asigura apărarea unor ziduri de mare lungime, au recurs la fortificarea bisericilor. Același fapt este identificat și în cazul Mediașului, care, într-o primă etapă, pe la mijlocul secolului al XIV-lea, ridică ziduri pe o suprafață restrânsă, întărite cu două turnuri.
Ulterior, după anul 1400, zidurile existente sunt supraînălțate și se proiectează construirea a încă trei turnuri unite cu centuri, prevăzute cu șanțuri de apă și drumuri de strajă, ridicate pentru protejarea zonei din jurul Bisericii Evanghelice Sf. Margareta. Ansamblul acestor fortificații va purta denumirea de castel (termen derivat din latinescul castellum, care desemnează un loc întărit, redută, fortăreață), prima sa atestare documentară datând din anul 1450.
Prima mențiune documentară a bisericii Sf. Margareta datează din 1414. Cronicarul Georg Soterius scria că anul 1488 reprezintă anul terminării construcției. Biserica are dimensiuni uriașe: lățimea 20 m, lungimea 52 m, nava centrală are 350 m și 12 m înălțime, având o capacitate maximă de 3.000 de persoane.
Turnul bisericii a fost înălțat în anul 1550, înălțimea actuală fiind de 68,5 m și are o deviație de 2,28 m de la verticală, înscriindu-se între primele 12 construcții de acest gen din lume. În componența Castelului mai intră turnurile de apărare: Turnul Clopotelor, Turnul Croitorilor, Turnul Funarilor și Turnul Mariei.
Cu ocazia supraînălțării sale, coiful turnului a fost încadrat de patru turnuri de colț care simbolizează dreptul orașului de a pronunța pedeapsa capitală (jus gladii).
Trompetistul orașului locuia într-unul dintre turnulețe și dădea de știre cetățenilor prin sunetele de trompetă apropierea dușmanului, izbucnirea incendiilor și intrarea în oraș a principelui sau a altor înalți demnitari. Trompetistul este menționat documentar din 1508. Așa a ajuns să fie numit Turnul Trompeților.
În Mediaș, dacă erai găsit vinovat, puteai primi prin sentință judecătorească pedeapsa cu moartea. Orașul a folosit acest drept, între altele, cu ocazia arderii pe rug a unor „vrăjitoare” în secolul al XVII-lea, ultima atestare de acest fel fiind datată în 1752. În decursul timpului, au fost necesare diferite lucrări de reparații la Turnul Trompeților. O soluție extremă, dar necesară, a fost adoptată în anii 1927-1930, când, pentru a evita accentuarea înclinării Turnului Trompeților spre nord-vest, acesta a fost încorsetat atât în interior, cât și în exterior, într-o centură de beton armat până la nivelul primelor trei etaje, la înălțimea de 14 metri.