Brandurile de tradiţie ale Clujului – Farmec, Clujana, Ursus şi Napolact

Câteva dintre cele mai cunoscute branduri românești își leagă numele de cel al Clujului, acesta fiind locul în care mărci vestite precum Farmec, Ursus sau Clujana au apărut și au supraviețuit, de cele mai multe ori într-o istorie zbuciumată, mai bine de 100 de ani.

Una dintre cele mai iubite mărci românești, Farmec, a câștigat de-a lungul anilor și o faimă europeană, la un moment dat produsele companiei fiind folosite inclusiv de mari actori ai filmului precum Charlie Chaplin sau Greta Garbo.

Istoria companiei începe în 1889 când, la Budapesta, sunt înființate Laboratoarele Molnar Moser. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, din acestea se desprinde un mic laborator, Mol-Mos, care își va desfășura activitatea în Cluj-Napoca. Acesta producea apă de colonie și pudră pentru copii. În 1949, laboratorul este naționalizat și redenumit Fabrica de Produse Cosmetice Cluj nr. 21. Din acest moment începe producția de creme, rujuri și uleiuri de păr. Un an mai târziu, structura portofoliului de produse suferă o serie de modificări succesive, ele ajungând astfel să cuprindă 50 de repere, în majoritate creme și loțiuni.

În 1965 s-a produs pentru prima dată laptele demachiant Doina, care continuă, și după aproape 50 de ani, să fie cel mai bine vândut demachiant de pe piața din România. 

Întreprinderea fuzionează, în 1967, cu Fabrica de uleiuri vegetale Flacăra Cluj. Prin decizia profesorului Ana Aslan, creatoarea primei rețete antiîmbătrânire din lume, de a încredința companiei dezvoltarea invenției sale, în toamna anului 1968 aceasta devine primul producător de creme și emulsii Gerovital H3 din România. Astăzi, liniile de produse Gerovital au ajuns cunoscute pe toate continentele lumii.

Citeste si:  Un designer de Ferrari creează un tren superlux pentru Japonia

În 1995, compania este privatizată cu capital 100% românesc. Primii ani de după privatizare au fost dificili, existând greutăți privind asigurarea cu fond valutar, aprovizionarea cu materii prime și ambalaje sau politica fiscală descurajantă. Cu toate acestea, au avut loc numeroase investiții  în mărirea capacității de producție, îmbunătățirea calității produselor și extinderea companiei în țară, care au condus la creșterea constantă a cifrei de afaceri. Tot atunci a fost dezvoltat exportul, care s-a extins în țări precum Spania, Italia, Japonia sau Thailanda, în paralel fiind formată propria rețea de distribuție națională ale cărei baze sunt puse în 2000, prin deschiderea unor noi reprezentanțe și puncte de lucru.

În 2001, este lansată gama Aslavital, bazată pe 30 de ani de cercetări asupra argilei din Munții Apuseni, apoi în 2004 este modernizată gama Gerovital Plant, iar în 2006 este lansată gama Gerovital H3 prof. dr. Ana Aslan. În 2008, Farmec preia integral drepturile de utilizare a mărcii Gerovital și după doi ani lansează gama antiaging Gerovital H3 Evolution, cu un complex revoluționar de ingrediente.

Dacă în 1968 Farmec nu era decât o fabrică cu 40 de angajați care producea aproximativ 20 de produse cosmetice, în prezent este cel mai mare producător autohton de cosmetice, cu peste 600 de angajați și un portofoliu de peste 400 de produse. Înființate în urmă cu peste 40 de ani, laboratoarele de cercetare Farmec au stat la temelia unei direcții devenită ulterior tradiție în cosmetica românească, de a da viață unor cercetări originale.

Citeste si:  Ai de recuperat TVA din alt stat UE?

Rodul acestor cercetări poartă astăzi numele unor mărci de renume, care au făcut carieră pe piața românească și externă: Gerovital H3, Gerovital Plant, Aslavital, Farmec etc. Produsele Farmec’ acoperă o arie largă de domenii și cerințe ale consumatorilor, de la produse chimico-casnice până la produse cosmetice de întreținere pentru corp și ten.

La începutul acestui an, crema Gerovital, primul produs antiîmbătrânire din lume, a obținut titlul de Superbrand 2013 la categoria ‘Îngrijire personală’ în cadrul evaluării pe care Superbrands România o realizează în fiecare an pentru recunoașterea brandurilor cu performanțe deosebite.

Un alt nume care important în economia locală a ultimului secol este Clujana. Înființată mai mult de 100 de ani, Clujana este una dintre companiile cu cea mai zbuciumată existență. Compania a fost fondată în 1911, sub numele de ‘Fabrica de Piele — Frații Renner & CO’.

După primul război mondial a devenit societate pe acțiuni, schimbându-și denumirea în „Dermata” și devenind cea mai mare fabrică de încălțăminte din România. A fost confiscată de guvernul comunist în 1948 și redenumită „Fabrica de încălțăminte Janos Herbak”, apoi „Fabrica de Pielărie și încălțăminte Cluj”, iar în final „SC Clujana SA”.

În anii ’80 fabrica de încălțăminte ajunge cea mai mare de acest gen din Estul Europei. Avea 8.000 de angajați, cu secții proprii de tăbăcărie, fabrici de tălpi, de încălțăminte și articole din cauciuc și chiar și o tipografie. Aceia au fost anii de glorie ai fabricii care reșea să exporte încălțăminte făcută la Cluj în cele mai diverse colțuri ale lumii — în afară de spațiul ex-sovietic, pantofii Clujana ajungeau chiar și în Canada și Australia.

Citeste si:  Valvis atacă din nou piaţa de ape minerale

Perioada aceasta prosperă nu a ținut decât până la Revoluție, deoarece odată cu comunismul au picat și înțelegerile comerciale pe care compania de stat le avea cu diferite state ale lumii. Conducerile care au urmat nu au reușit să țină firma pe linia de plutire, iar la un moment dat, la începutul anilor 2000, firma a scos la vânzare inclusiv stocurile de pantofi vechi de zeci de ani și a vândut aparatura către alte fabrici, în încercarea de a mai fructifica cât se putea din moștenirea de altă dată.

În 1998 fabrica se afla pe lista companiilor care urmau să fie lichidate din cauza pierderilor foarte mari. După doar un an, Clujana intră oficial în faliment, cu o datorie de 16 milioane de dolari, iar cei aproape trei mii de angajați pe care îi avea sunt trimiși în șomaj colectiv.

Din anul 2003 noii acționari hotărăsc reluarea activității. Tot în 2003, Guvernul a decis trecerea pachetului de acțiuni majoritar în proprietatea județului Cluj și administrarea Consiliului Județean. În 2004 este redeschisă o secție, cu doar 35 de angajați, iar datoria de 5 milioane de euro față de stat a fost convertită în acțiuni, AVAS devenind acționar majoritar, cu 80% din acțiuni. Administrarea companiei a fost cedată apoi de către AVAS către Consiliul Județean Cluj, care deține 93,16% din acțiuni, 6,83% din acțiuni fiind deținute de alți acționari.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata