Palatele băcăuane – mărturii în piatră şi cărămidă arsă ale unor epoci romantice

Mărturii în piatră și cărămidă arsă ale unor epoci romantice, amplasate în zone de un farmec aparte al naturii, palatele județului Bacău, peste care, din păcate, multă vreme s-a așternut ceața uitării și, ca urmare, necunoașterea, aduc călătorului însetat de frumos ori inedit multă distincție, arhitectură impresionantă și, mai ales, urme ale unui trecut în care bunul gust se îmbina cu tradițiile locurilor.

În prezent, se încearcă introducerea acestora în circuitul turistic.

 

  •  Palatul Știrbei din Dărmănești — construcție unică, victimă a ipocriziei și nepăsării

În una dintre numeroasele păduri din preajma orașului Dărmănești, tronând la peste 600 de metri peste valea Uzului, se înalță, așa cum îi spun localnicii, ”Palatul prințesei aviației române”, Marina Știrbei — prima femeie pilot militar din țară.

Localnicii povestesc cum prințesa Marina ateriza, spre mirarea, dar și bucuria celor din zonă, pe aerodromul amenajat pe o peluză în pantă chiar în fața intrării principale a palatului, după care împărțea daruri copiilor ce priveau cu ochi mari mașina zburătoare atingând pământul.

De asemenea, prințesa a rămas în amintirea localnicilor și prin faptul că a transformat camere ale palatului în spital de recuperare pentru răniții luptelor ce aveau loc în munții din preajmă în timpul celor două conflagrații mondiale.

Palatul fusese construit de părinții săi, Gheorghe Știrbei și Elisabeta Baleanu, care doreau să-și petreacă în frumoasa zonă vacanțele de vară, cu ajutorul unor meșteri italieni și germani, după planurile arhitectului Nicolae Ghika Dudești.

Citeste si:  Casa Poporului valorează zero lei în documentele oficiale

Este o construcție masivă din piară și cărămidă roșie, dispusă pe patru niveluri (subsol, parter și două etaje, parțial P+1 în zona terasei semicirculare), având și o aripă în formă de L dotată doar cu parter și etaj, precum și alte două corpuri parter, anexate acesteia din urmă.

Intrarea principală se face pe o terasă cu scări ample. Încăperile corpului principal destinate zonei oficiale de primire, salonul mare, sufrageria, birourile, sera, scara principală au dimensiuni cu deschideri de până la 10 m. Tot aici se face accesul spre terasa deschisă, semicirculară. Corpul lateral, având încăperi mai mici, ridicat pe 2 niveluri, reprezintă zona administrativă a palatului. Fațadele, un joc de tencuială, cărămidă și zidărie din piatră, prezintă ferestre cu ancadramente din cărămidă aparentă și balcoane cu elemente decorative din lemn. Soclul este înalt din piatră de carieră. Acoperișul turnului de intrare, precum și al celor două componente laterale acestuia sunt din șarpantă din țiglă ceramică.

Concomitent cu valoarea istorică și arhitecturală, palatul din Dărmănești și-ar găsi un binemeritat loc și într-o istorie a tehnicii, la reședința Știrbei aflându-se, încă în funcțiune, cea mai veche aducțiune de apă din zona Moldovei, realizată în anul 1908 de ingineri germani.

Palatul se află în mijlocul unui parc brăzdat de alei umbrite de stejari, fagi și brazi, cu trei fântâni arteziene.

Vreme de 40 de ani, după anul 1906, când a fost finalizată construcția, viața locuitorilor a avut două puncte de reper: sosirea în luna mai a familiei princiare și a oaspeților acesteia și plecarea în luna septembrie, odată cu primele semne ale toamnei.

Citeste si:  Arhiepiscopia Bucureştilor intenţionează să ridice o cruce în faţa clubului Colectiv, unde să fie pomenite victimele incendiului

Prințul George Știrbei a fost răpus de tifos în timpul Primului Război Mondial. Prințesa Elisabeta a rămas, însă, în centrul atenției localnicilor, care au îndrăgit-o foarte mult. După cel de-Al Doilea Război Mondial, cele trei prințese — Elisabeta și fiicele acesteia, Marina și Sanda — au fost expropriate și alungate, fără a li se permite să ia cu ele bunurile familiei. Ele au reușit în cele din urmă să ajungă în Franța.

Palatul a fost jefuit, iar localnicii își amintesc ”cumplita zi” în care un grup de oameni străini locului, condus de ”o mogâldeață de om stranie ca aspect fizic, cu deficiențe fizice la picioare și răutate în priviri”, a scos pe peluza unde aterizaseră ori decolaseră micile avioane sute de volume de cărți, unele învelite în piele, mobilier, perdele și alte bunuri din casă și le-a dat foc ”cântând și dansând ca în procesiuni păgâne” în jurul flăcărilor ce se ”înălțau până la vârfurile arborilor”.

Cristalul oglinzilor a fost sfărâmat, fiind distruse pânzele tablourilor ori mobilierul de epocă. Au scăpat, ca prin minune, impresionantul șemineu de la parterul castelului, rafturile bibliotecii de lemn sculptat, în care încă se mai păstrează călimara prințului Știrbei, câteva scrinuri și lăzi de zestre, trei oglinzi de cristal și un tablou scorojit.

Citeste si:  Maestrul Gheorghe Zamfir, sărbătorit pe 31 mai, la Ateneul Român, în gala aniversară "Zamfir - 50 de ani pe scenă"

Degradarea clădirii a continuat după ce autoritățile comuniste au transformat reședința Știrbei în spital de pneumoftiziologie, iar, ulterior, palatul a devenit tabără școlară, care a fost închisă înainte de 1989.

În anul 1994 a fost aprobat un plan de restaurare care a fost imediat sistat, odată cu revendicarea palatului de către familia Știrbei.

Palatul a fost revendicat după anul 2000 de către urmașii familiei Știrbei, care au redobândit în instanță dreptul de proprietate, însă ulterior au vândut clădirea și parcul unui om de afaceri.

După mai bine de 60 de ani, autoritățile locale au inițiat proiecte ambițioase de introducere a palatului în circuitul turistic al acestei zone de un ”pitoresc ce îți încântă nu numai privirea, dar și mirosul”, după cum spune primarul Dărmăneștiului, inginerul Constantin Spiridon.

Potrivit acestuia, în prezent, se poarta discuții cu proprietarii pentru achiziționarea domeniului de către primărie.

”Nestematele naturale oferite de Munții Nemira, Ciuc și Berzunți, tăiați de încântătoarele văi ale Uzului și Trotușului, rezervații naturale și cu zone sălbatice încă, tradițiile folclorice, între care unele, cum este Jocul Urșilor, unice în lume, comori transmise de la generație la generație, dar și ospitalitatea locuitorilor zonei, cei care au un rețetar gastronomic de te lingi pe degete, ar capta, prin introducerea în circuitul turistic a palatului Știrbei, o bijuterie ale cărei carate s-ar constitui în reper și punct central de atracție pentru turistul venit din lumea largă”, spune primarul Spiridon.

Citește și
1 Comentariu
  1. Iulian spune

    Ce pacat !…
    Oameni de o valoare inestimabila impinsi in fara mila in prapastie.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata