Sălaj: In şi cânepă cultivate în sistem gospodăresc, după 25 de ani de pauză

Cultivarea inului și cânepii, plante la care România era până în 1989 lider european, a fost reluată în acest an în câteva gospodării din Sălaj, după mai bine de două decenii de pauză, la inițiativa Leontinei Prodan, o iubitoare a tradițiilor populare ce vrea să reînvie aceste obiceiuri în mediul rural.

Dublă licențiată în științe economice și design vestimentar, Leontina Prodan, stabilită actualmente în Timișoara, este originară din localitatea Gâlgău Almașului, sat în care a înființat, în acest an, împreună cu o rudă, două culturi de in, de 25 și respectiv 40 de ari de teren și o cultură de cânepă, pe o suprafață de 15 ari. Cânepa a mai fost cultivată în acest an în două gospodării din Ciumărna și Lemniu, după o pauză de 25 de ani în care agricultorii au uitat treptat de aceste plante tehnice.

Citeste si:  Guvern: Angajaţii CFR, neafectaţi de reducerea salarială

„La in este singura cultură din țară în sistem gospodăresc, pentru fibră. O suprafață de 25 de ari am eu de in și 40 de ari un nepot de-al meu, la Gâlgăul Almașului, în județul Sălaj. Atât în toată țara. Eu am soiul românesc Codruța. Așa se numește. Eu am luat-o de la stațiunea de cercetări agricole Livada, din județul Satu Mare. Ei au sămânță puțină, numai pentru cercetare. Greu am reușit să cumpăr de la ei 40 de kilograme și am cultivat cu ea 65 de ari”, a declarat luni,  Leontina Prodan.

Potrivit acesteia, inul este o plantă de cultură profitabilă, cu multiple utilizări. „Inul l-am semănat și l-am cules manual. La in eu am folosit cam 10-11 kilograme de semințe de in pe 25 de ari.

Citeste si:  BADYSTAR PRODCOM SRL - notificare privind deschiderea procedurii de insolvenţă

Deci cam 50 de kilograme de semințe se pun la un hectar după calculele mele. N-am ierbicidat, n-am săpat, n-am pus îngrășăminte. E adevărat că au apărut și unele buruieni. Este o cultură extrem de profitabilă. Inul e o plantă minunată.

De pe un hectar de in se obțin cinci tone de plantă și 800 de kilograme de sămânță, iar la cânepă 15 tone de sămânță și 15 tone de plante. Chiar dacă este cultivată numai pentru sămânță, de exemplu, dacă eu seamăn 10 kilograme obțin 200 de kilograme de sămânță. Eu vreau să fac ulei de in, pentru mine, și anul viitor să dau și altora sămânță, să cultive.

O parte din producția din acest an o voi lăsa unei prietene din sat, să facă țesături tradiționale, iar cu o parte îmi voi izola podul. În viitor, dacă voi cultiva mai mult, vreau să-mi acopăr șura, în loc de stuf. De 25 de ani n-a mai cultivat nimeni in sau cânepă aici în sat”, afirmă Leontina Prodan.

Citeste si:  Iohannis: Constat cu regret că prea puţini români au planuri de întoarcere în ţară; le propun un parteneriat

Importanta inului pentru fibră constă în multiplele întrebuințări ale fibrelor, cât și ale produselor lui secundare: sămânța, turtele, puzderiile sau pleava. Fibrele de in sunt rezistente la rupere, la putrezire și au finețe, elasticitate și luciu mătăsos foarte apreciat. Fibrele scurte sau câlții se utilizează la fabricarea hârtiei fine, pentru confecționarea sacilor și a pânzei de ambalaj.

Sămânța, făina de semințe și turtele se utilizează în medicină. Puzderiile — resturile de tulpină rezultate în urma operațiilor de zdrobit și melițat, servesc ca materie primă pentru confecționarea de plăci aglomerate, la fabricarea glucozei sau chiar drept combustibil.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata