Proiect de cercetare: O bio-bancă de probe de la pacienţi cu cancer din România pentru analizarea factorilor de risc

29

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” a lansat vineri, 5 septembrie, un proiect de înființare a unei bio-bănci care să conțină probe biologice de la 4.300 de pacienți români cu diferite tipuri de cancer, precum și date demografice, clinice și despre stilul de viață al acestora.

Proiectul, intitulat „RomCan”, va fi realizat în parteneriat cu Institutul Național de Sănătate Publică, deCODE Genetics din Islanda și Universitatea Reykjavik și are ca obiectiv catalogarea variației genetice în probele biologice stabilite.

Totodată, „RomCan” va ajuta clinicienii să înțeleagă mai bine natura testelor genetice și informațiile pe care le generează, dar și implicațiile etice, legale și sociale ce trebuie abordate atunci când se recomandă un test.

„În 2012, peste 78.000 de cazuri de cancer au fost descoperite în România și au murit în acea perioadă circa 48.000 de pacienți. Cancerul de sân, colon, rectal, pulmonar și de prostată reprezintă mai mult de jumătate din numărul de cancere din țara noastră. Nu avem statistici foarte clare în țara noastră în ceea ce privește cancerul. Probabil că în viitor, cu acest card electronic, se va ști mai exact câți pacienți au această patologie, câți mor de această patologie. Dacă nu știm câți bolnavi avem, există lipsuri în a ști care factori de mediu influențează apariția cancerului și ce factori genetici pot să ducă la dezvoltarea unui cancer”, a explicat directorul coordonator al proiectului, prof. dr. Viorel Jinga, la conferința de lansare a proiectului.

Citeste si:  DNA: Cerere de urmărire penală pentru Ponta; este sesizată Camera Deputaţilor

Potrivit lui, prin acest proiect vor fi evaluați factorii de risc genetici asociați cu tipurile de cancer în România.

„Vom ști ce variație genetică are un pacient, știm dacă este mai agresivă boala la acest pacient și atunci trebuie să luăm niște măsuri mai radicale de tratament la acel pacient. Vom încerca să vedem dacă există diferențe de modificări genetice la populația română și de etnie romă. Având mulți pacienți de această etnie, nu știm dacă incidența este diferită la aceste două populații”, a precizat prof. dr. Viorel Jinga.

Citeste si:  Dâmboviţa: Victor Babiuc a fost eliberat, decizia este definitivă

Această bio-bancă, a adăugat coordonatorul proiectului, va conține ADN-ul a 4.300 de pacienți.

„Vom recolta ADN-ul fiecărui pacient, va fi izolat în Islanda la deCODE și ne trimit ADN-ul izolat și se va face o bio-bancă cu ADN-ul acestor pacienți. Vor fi 4.300 de pacienți bolnavi de cancer pulmonar, cancer de prostată, 600 de cancer colo-rectal, 300 de cancer de sân. Dacă în viitor vom observa o mutație la acești pacienți, intrăm în bio-bancă, luăm probele și vedem dacă acea mutație se regăsește la pacienții noștri. Că în viitor va fi un test genetic foarte important care să arate riscul de apariție al bolii și de evoluție a afecțiunii. Vom cataloga variația genetică la acești pacienți și vom vedea care ar fi riscurile”, a susținut prof. dr Jinga.

La 100 de pacienți — 50 cu cancer de sân și 50 cu cancer colo-rectal — se va face determinarea genomului întreg pentru a vedea care sunt factorii de risc.

Citeste si:  Planeta Jupiter va fi vizibilă din orice punct de pe Terra la 8 martie

„Pe termen lung, dacă se va continua cercetarea, vom vedea în final poate niște cazuri epidemiologice și genetice astfel încât să poată fi luate măsuri de decizie politică de sănătate publică. De exemplu, să se poată face studii genetice ale acestor pacienți pentru a ști dacă pot fi tratați mai agresiv sau conservator. Grantul stimulează cercetare multidisciplinară. Avem incluse în proiect mai multe echipe pe aceste tipuri de cancere. Este vorba de Clinica de Chirurgie Toracică de la Institutul „Marius Nasta”, Clinica de Urologie de la Institutul „Teodor Burghele”, Clinica de gastroenterologie de la Spitalul Militar Central, Clinica de Chirurgie de la „Sfânta Maria” și Clinica Chirurgie 3 de la Spitalul Universitar Urgență București.

Durata proiectului este de 34 de luni. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata