195 de la naşterea lui Nicolae Filimon, întemeietor al romanului românesc modern

La 6 septembrie 1819, s-a născut Nicolae Filimon, compozitor și scriitor; prin ”Ciocoii vechi și noi” a rămas în istoria literaturii române ca întemeietor al romanului.

După ce a urmat Școala de catihetică a Bisericii Enei din București, a studiat cu marele logofăt Scarlat Bărcănescu, completându-și astfel educația și învățătura, găsind aici un mediu prielnic înclinației sale pentru muzică. După unii autori ar fi frecventat și școala de cântăreți bisericești condusă de călugărul rus Vissarion și ar fi fost elevul Școlii Filarmonice înființate în 1837 de I.H. Rădulescu. A fost cântăreț în coruri bisericești și flautist.

A ocupat diferite funcții administrative: funcționar la Departamentul Credinței, pitar (1856), funcționar (din 1862) la Arhivele Statului (din cadrul Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice), șef al secției istorice și al așezămintelor publice (1864).

Citeste si:  Cărtărescu: Pentru mine, lucrul cel mai important nu e literatura, ci puterea de a te bucura de viaţă

Debutul său a avut loc în 1857, în ziarul „Naționalul”, cu articole și cronici, începând astfel o intensă activitate de cronicar muzical și teatral. S-a numărat printre primii critici muzicali profesioniști de la noi, pledând pentru „inspirațiune adevărat națională”, pentru o creație muzicală românească cultă și un repertoriu teatral național, inspirat de tradițiile populare. A fost unul dintre primii culegători de folclor românesc.

A colaborat, de-a lungul timpului, la diferite publicații, ca „Țăranul român”, „Revista Carpaților”, „Tribuna română”, „Buciumul” etc. A publicat, între anii 1858-1860, nuvelele „Mateo Cipriani”, „Friedrich Staaps”, aceasta din urmă cuprinsă în memoriile „Escursiuni în Germania meridională. Memorii artistice, istorice și critice” (1860).

Citeste si:  Ministerul Sănătăţii a alocat 20 de milioane de lei pentru tratamentul pacienţilor cu infarct miocardic acut

Următoarele sale scrieri se desprind de clișeele romantice și capătă o orientare realistă: nuvela „Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala” (1861), romanul „Ciocoii vechi și noi sau Ce naște din pisică șoareci mănâncă” (1863) — datorită căruia Nicolae Filimon rămâne în literatura noastră ca întemeietor al romanului românesc modern.

Totodată, Nicolae Filimon a creat în literatura română tipul parvenitului, întruchipat în personajul Dinu Păturică. Romanul amintit reprezintă o „frescă socială a timpurilor sale, autorul dovedind intuiție balzaciană”, pentru G. Călinescu, în timp ce critica mai recentă susține că „nu este o analiză socială a epocii, personajul său nu este reprezentantul unei clase sociale, cât al unei categorii de caractere”, în opinia lui M. Anghelescu.

Citeste si:  Dansul este benefic pentru sănătatea inimii şi a creierului

Nicolae Filimon a murit la 19 martie 1865, răpus de tuberculoză.

Pentru viața și opera scriitorului, portretul pe care i-l face fostul prim-ministru și președinte al Academiei Române, Ion Ghica, într-una dintre ”Scrisorile” sale are o însemnătate deosebită: ”Acei care l-au cunoscut pierdeau un amic sincer, leal, îndatoritor, totdeauna vesel și voios, totdeauna mulțămit cu puținul ce câștiga prin munca și talentul său; caracter independent, nu s-a căciulit niciodată la nimeni; ura și disprețuia lipsa de demnitate și lingușirea; modest până a roși când auzea laude pentru scrierile lui, n-a bănuit niciodată că era un scriitor de mare talent. Literatura a pierdut în el pe unul din luceferii săi”. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata