Mănăstirea Stăneşti – Povestea tragică a lui Stroe Buzescu, căpitanul lui Mihai Viteazu

34

Pe valea râului Mamu, la fosta Mănăstire Stănești, din comuna vâlceană Lungești, se mai păstrează, înscris în piatră, unul dintre cele mai frumoase text de cronică din istoria românilor, primul scris de o femeie, care vorbește despre faptele de vitejie ale unuia dintre cei mai faimoși căpitani ai domnitorului Mihai Viteazul, stolnicul Stroe Buzescu.

Inscripția este dovada că poetul Dimitrie Bolintineanu l-a confundat pe Stroe Buzescu cu fratele acestuia, când i-a versificat faptele de vitejie în poezia „Preda Busescu”, susține istoricul vâlcean Florin Epure.

Despre acesta se spune că i-a salvat viața domnitorului, la Vidin (1598), și fusese propus de boieri să-i urmeze la tron, după uciderea de pe Câmpia Turzii.

Citeste si:  Studenţii vor putea beneficia de credite începând din anul universitar viitor

Despre acest așezământ monastic, un monument istoric de importanță națională, trebuie să spunem că a fost ridicat pe temelia unui lăcaș mai vechi, din veacul al XV-lea, al lui Mogoș ban și Bogoș spătar. Ctitorii din 1536 sunt Giura logofătul și soția sa, Vilaia. Mănăstirea Stănești a fost moștenită de urmașii lor, Radu, Preda și Stroe, vestiții frați Buzești, intrați în legendă prin faptele lor de arme. În pronaosul bisericii se află o splendidă piatră tombală sub care se află boierul Stroe Buzescu, de la a cărui moarte eroică se împlinesc în aceste zile 412 ani.

Citeste si:  Dr. Ciprian Constantin: Chirurgia bariatrică - indicaţie clară în obezitatea morbidă

Povestea acestei ctitorii se pierde apoi în alte vremi de urgii și pustiiri, deplânse de călătorul sirian Paul de Alep care o vizitase în anul 1657.

Istoricul vâlcean Florin Epure povestește despre episodul dramatic dar încununat de eroism care l-a avut protagonist pe căpitanul lui Mihai Viteazu și în urma căruia se află scris primul text al primei femei cronicar din istoria Țării Românești.

„După asasinarea lui Mihai Viteazul, Movileștii au vrut să-și pună domn în Țara Românească pe unul de-al lor, Simion Movilă. Radu Șerban, unul dintre apropiații lui Mihai, a dus, însă, lupte cu Simion Movilă, pretendentul moldav, care avea sprijin din partea tătarilor. Luptele s-au dat la Obretin și Teișani (Prahova), în zilele de 13 și 14 septembrie 1602, dramatismul confruntării fiind consemnat și în documentul voievodului Radu Șerban, citez, „au venit mulțime de oști de-ale lor asupra noastră a tuturora și au năvălit peste noi și au aruncat ei atât de multe din săgețile lor asupra noastră, încât nu se putea vedea fața soarelui de săgețile lor și de atâta bătălie răsunau codrii și munții de bătălia lor și nu se mai puteau înțelege unul cu altul’, explică prof. dr. Florin Epure, directorul Direcției Județene pentru Cultură Vâlcea.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata