MUZEELE ŢĂRII: Muzeul de Artă din Cluj-Napoca

21

Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, supranumit ”Muzeu European” în 1997, este una dintre cele mai prestigioase instituții muzeale cu profil artistic din România. Cu un patrimoniu deosebit de valoros de artă românească și europeană acesta a fost nominalizat, în 1997, pentru Premiul Muzeul European al Anului – EMYA (European Museum of the Year Award).

Înființat în 1951, instituția din Cluj-Napoca deține un bogat patrimoniu cu lucrări de pictură, grafică și artă decorativă (secolele XV-XX). Încă de la constituire a beneficiat de unele fonduri mai vechi: o mică parte din colecția de curiozități, orfevrărie, piese de mobilier și artă plastică europeană, provenind de la Muzeul Ardelean, și îndeosebi colecția „Pinacoteca Virgil Cioflec”—nucleul patrimoniului muzeal. Virgil Cioflec, autor al unor monografii de referință dedicate pictorilor Ștefan Luchian (1924) și Nicolae Grigorescu (1925), a donat colecția sa de artă românească, Universității Clujene (1929-1930), iar deschiderea pinacotecii ce-i poartă numele (1933) a însemnat, de fapt, deschiderea la Cluj a primului muzeu de artă românească modernă, al cărui succesor a devenit Muzeul de Artă Cluj. Colecția ”Pinacoteca Virgil Cioflec” reunește opere ale artiștilor consacrați, precum Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Camil Ressu, Vasile Popescu ș.a., dispuse în peste 20 de încăperi.

Muzeul este găzduit de Palatul Banffy, cel mai important edificiu baroc din Cluj-Napoca și unul de referință pentru arhitectura de secol XVIII din România. Decorația arhitecturală în piatră este completată cu o serie de sculpturi cu valoare artistică deosebită realizate de Anton Schuchbauer.

Citeste si:  CSM intenţionează să atace la CCR proiectul legii pensiilor

Palatul a fost construit între 1774 și 1785, pe o piatră cu bază rectangulară de contele Gheorghe (György) Banffy, iar frontispiciul rococo are blazonul familiei Banffy, dar și statui ale unor personaje din mitologia romană: Marte, Apollo, Diana, Perseu, Minerva și Hercule. A găzduit personalități ca împărații Francisc I, Franz Josef și împărăteasa Sisi, iar la baluri a concertat și pianistul Franz Liszt.

Din cauza degradării, edificiul a fost închis în 1990 și redeschis în 1996.

Expoziția de bază a muzeului prezintă și lucrări ale unor artiști mai puțin cunoscuți din Transilvania secolelor XVIII-XIX, respectiv o importantă colecție din lucrări de mare valoare aparținând școlii de pictură din Baia Mare.

Colecția muzeală a fost îmbogățită treptat prin transferuri, donații și achiziții al unor opere, precum cele transferate de către Ministerul Culturii, Muzeul Național de Artă București și administrația locală (Barbu Iscovescu, Constantin David Rosenthal, Theodor Aman, Gheorghe Tăttărăscu, Gheorghe Panaitescu Bardasare, Carol Popp de Szathmary, Ioan Andreescu, Karl Storck). Acestora li s-a adăugat un fond însemnat provenind de la Filiala Cluj a Academiei Române (1971), cuprinzând piese importante de artă din Transilvania (pictori din secolele XVIII și XIX, Franz Neuhauser cel Tânăr, Joseph Neuhauser, Franz Anton Bergman, Koreh Sigismund, Szathmari Gati Sandor, Simo Ferenc), fond ce a contribuit substanțial la conturarea expoziției de bază a muzeului și a unei fizionomii a patrimoniului.

În prezent, patrimoniul muzeal cuprinde peste 13.000 de piese de artă românească și universală, din care: pictură (peste 3.600 piese), sculptură (peste 450 piese), arte grafice (peste 5.600 piese), arte decorative (peste 200 piese) și fond documentar (peste 3.300 piese). Patrimoniul de artă universală numără peste 1.400 de piese.

Citeste si:  FORT solicită statului să-şi plătească datoriile faţă de agenţii economici

Din patrimoniul deținut sunt prezentate publicului peste 200 de piese, în cele 21 de încăperi de la etajul întâi al clădirii ce adăpostește muzeul. Acestea sunt expuse sub raport cronologic, dar și al filiațiilor stilistice (secolele XVI-XX) cu accent pe arta din Transilvania și o evidențiere expresivă a multiculturalității proprii.

Circuitul muzeal debutează cu o colecție de icoane ortodoxe din Transilvania secolelor XVIII-XIX expuse alături de retablul bisericii catolice din localitatea Jimbor, județul Brașov, realizat în stilul goticului târziu (secolul XVI), cu influențe renascentiste.

Artiștii români (sec. XIX-XX) sunt ilustrați prin lucrări semnate de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian (cu una dintre cele mai frumoase colecții naționale ale tablourilor sale cu subiect floral), Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petrașcu, Francisc Șirato, Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Dumitru Ghiață, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea, Corneliu Medrea, legați de evoluțiile artei europene nu numai prin opțiuni stilistice și tematice, ci și prin contacte și legături personale cu unii dintre cei mai notorii exponenți ai acesteia. Arta celei de-a doua jumătăți a secolului XX este reprezentată de opere ale unor artiști precum Al. Ciucurencu, Aurel Ciupe, Ion Țuculescu, Ion Vlasiu, Constantin Lucaci sau Corneliu Baba, semnificative pentru detașarea de ”rețetele” ideologico-artistice impuse de regimul comunist.

Citeste si:  Remedii naturale împotriva oboselii

Conexiunile cu arta europeană sunt marcante la artiștii avangardei istorice, reprezentați prin opere semnate de Hans Eder, Iosif Klein, Hans Mattis-Teutsch, Corneliu Mihăilescu, M. H. Maxy, Milița Petrașcu, Vasile Popescu.

Arta din Transilvania este ilustrată de artiști ca Franz Neuhauser, Anton Bergman sau Mișu Popp, expresioniștii Nagy István și Aurel Popp, gruparea artistică de la Baia Mare cu exponenții Szolnay Sándor, Mikola András, Eugen Pascu, Kriszán János, David Jándi și Ziffer Sándor. Evoluția artei în spațiul ardelean este conturată de Elena Popea, Pericle Capidan, Tasso Marchini, Emil Cornea, Nagy Albert, Friedrich Bömches, Romul Ladea, Petre Abrudan, Teodor Harșia, Fülöp Antal Andor, Alexandru Mohy, Ion Sima, Petru Feier, Anton Lazăr, Bene József, Egon Marc Lövith.

Colecția de artă universală deține lucrări de pictură de interes artistic, dar și documentar: maghiară (Lotz Karoly, Mednyánszky Lászlo, Koszta Joszef, István Reti), austriacă și germană (Franz Defregger); italiană (Luca Giordano, Carlo Dolci), franceză (Jean Hippolyte Flandrin, Felix Ziem), rusă (Ivan Konstantinovici Aivazovski), flamando-olandeză (Herri Met de Blesse).

Piesele de sculptură, datând din secole XVIII — XX, provin îndeosebi din ambianța franceză (Claude—Michel Clodion, Antoine—Louis Barye) și germană (Ernst Barlach), în timp ce colecția de grafică cuprinde lucrări ale unor mari gravori și desenatori europeni din secolele XVI-XX: italieni (Salvator Rosa, Giovanni Batista Piranesi), francezi (Honoré Daumier, Theodore Gericault, Edgar Degas) germani (Käthe Kollwitz). (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto:eclujeanul.ro

 

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata