Iaşi – judeţul arborilor seculari

99

Un păr din localitatea ieșeană Ciohorăni reușește să uimească an de an localnicii și pe cei care trec prin sat întrucât acesta rodește și la cei 607 de ani. Părul lui Sticea, așa cum este cunoscut el, deține recordul de cel mai bătrân pom fructifer din lume, iar teiul hibrid de la Mănăstirea Bârnova (foto), vechi de 674 de ani, este unul dintre cei aproximativ 400 de arbori seculari care se află pe teritoriul județului Iași.

Dr. ing. Ion Lupu, de la Asociația Dendro-Ornamentală „Anastasie Fătu”, a declarat  că în județul Iași sunt 387 de arbori seculari, 224 dintre aceștia fiind declarați arbori monument, iar 160 sunt avizați de Academia Română și propuși pentru o astfel de clasificare. Majoritatea acestora sunt stejari sau tei.

„Numai în municipiul Iași sunt 240 de arbori seculari, dintre care 218 sunt specii indigene. Cel mai vârstnic copac din județ este teiul hibrid de la Mănăstrirea Bârnova, un lăcaș de rugăciune amplasat la numai zece kilometri distanță de Iași, care are 674 de ani. Când teiul hibrid avea aproximativ 57 de ani și circa 14 centimetri în diametru, Iașiul a fost menționat ca structură urbană în timpul domnitorului Alexandru cel Bun (1408).

Citeste si:  Producătorii de medicamente generice solicită mai multă transparenţă în calcularea taxei clawback

Teiul din Bârnova a fost martor la unele invazii străine precum jaful tătarilor din anul 1513 sau incursiunea polonezilor din 1686. În anul 1603, în timpul domnitorului Ieremia Movilă, aici exista o mănăstire, cu o bisericuță din lemn. Între anii 1626 și 1629, sub domnia lui Miron Barnovschi Movilă, când teiul hibrid avea aproximativ 275 de ani și 82-83 centimetri în diametru, a fost zidită biserica Mănăstirii Bârnova. Ceva mai târziu, în perioada 1661-1666, domnitorul Eustratie Dabija a încheiat edificarea mănăstirii, unde a și fost înmormântat, alături de fiica sa.

În timpul domnitorului Grigore al II-lea Ghica (1728), când teiul avea circa 377 de ani și 113 centimetri în diametru, orașul Iași a fost afectat grav de o epidemie de friguri. Domnitorul și toată curtea lui s-au refugiat pentru o vreme la Mănăstirea Bârnova, prilej cu care au fost refăcute clădirile din incintă și s-a amenajat zidul împrejmuitor din piatră. Așadar, Mănăstirea Bârnova a devenit atunci ‘capitala’ Moldovei, iar teiul a ajuns să-i apere de soare pe domnitor și pe familia acestuia sau, altfel spus, a devenit un ‘tei domnesc'”, povestește dr. ing. Ion Lupu.

Citeste si:  Incendiu într-o hală în care se aflau miei, din județul Bistrița Năsăud

Vârsta teiului hibrid natural are la baza calculului „lățimea medie a inelului anual de creștere în grosime”, de 1,5 mm/an, lățime extrasă din trei lucrări, dintre care una se bazează pe secționarea și măsurarea unui număr de 1.650 de tei din România, în anul 1950.

Un alt arbore secular aflat în județul Iași este părul lui Sticea, din localitatea Ciohorăni, aflată la câțiva kilometri de celebrul Han al Ancuței. Veritabil și impresionant monument al naturii, la cei 607 de ani ai săi, părul lui Sticea este considerat a fi cel mai bătrân pom fructifer din lume, declară președintele Asociației Dendro-Ornamentale „Anastasie Fătu” din Iași.

Până la jumătatea secolului XX, părul lui Sticea se afla la marginea vestică a satului Ciohorăni. Având vedere spre Valea Moldovei, pomul putea fi folosit ca „post de observație” în timpul invaziei hoardelor tătare.

Citeste si:  Reglementări privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate pe perioada stării de urgenţă

„În anul 1717, când părul avea aproximativ 307 ani și o înălțime de aproximativ un metru, tătarii, traversând Valea Moldovei și Pasul Tihuța, au ajuns în Maramureș, aproape de Baia Mare, unde au fost înfrânți de țăranii din Șișești și Cavnic. Aici, în 1852 a fost ridicat un obelisc de 7,2 m înălțime cu inscripția în latină ‘În anul 1717 până aici au ajuns tătarii’. Deci este posibil ca acest venerabil pom fructifer să fi servit ca post de observație, de unde i-a rămas și numele. Deși în prezent starea pomului fructifer este precară din cauza ciupercilor parazite, care în decursul timpului au creat o scorbură înaltă de șase metri, acesta încă mai rodește”, explică dr. ing. Ion Lupu.

Tot în Ciohorăni se află un alt arbore secular, un tei în vârstă de 420 de ani.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata